Guvernatorul Deltei, Bogdan Bulete, anunţă că va căuta o soluţie pentru ca zona Carasuhat să rămână inundată

Guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD), Bogdan Bulete, a anunţat, joi, că va căuta o soluţie pentru ca zona Carasuhat să rămână inundată, în contextul în care Curtea de Apel Constanţa a decis să menţină sentinţa în favoarea refacerii digului din zonă.

El a apreciat metaforic decizia judecătorilor, într-o postare pe o reţea de socializare, comparând-o cu un meci egal şi penalty în ultimul minut al jocului, transmite Agerpres.

Decizia instanţei de judecată din Constanţa este definitivă, iar Administraţia RBDD a fost parte în proces alături de comuna Mahmudia, după ce firmele care au avut terenuri concesionate în zona inundată după ruperea digului din primăvara anului 2023 au solicitat readucerea terenurilor la forma iniţială.

„Demersul început prin declararea Carasuhat ca zone de protecţie pentru resursele acvatice vii va rămâne un deziderat la care nu renunţ. Cu decizia şi cifrele pe masa cu corectitudine voi iniţia o discuţie aici, local să vedem dacă găsim o soluţie win – win şi apoi să mergem mai departe cu soluţiile legale. Apa vs porumb 1 – 1 şi penalty în minutul 90”, a scris guvernatorul RBDD, Bogdan Bulete.

De altfel, şi organizaţia World Wide Fund for Nature (WWF) a apreciat hotărârea drept una care „riscă să frâneze dezvoltarea unei comunităţi care şi-a găsit calea în armonie cu natura şi să distrugă un ecosistem viu”.

„Comunitatea din Mahmudia, alături de peste 10.000 de semnatari ai petiţiei noastre, cere Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Consiliului Judeţean Tulcea şi Secretariatului General al Guvernului să acţioneze acum: să se aşeze la aceeaşi masă şi să adopte soluţia găsită împreună cu specialişti în drept şi cunoscută de autorităţi: zonă de interes public major. Zona Carasuhat, de la Mahmudia, a arătat deja că viitorul nu înseamnă agricultură intensivă, ci venituri pentru oameni, din turism durabil, pescuit tradiţional şi o întreagă economie bazată pe apă şi viaţă. Nu e doar despre păsări sau stuf, ci despre oameni, despre o comunitate care a ales să trăiască în echilibru”, au scris reprezentanţii WWF pe reţeaua socială.

Amenajarea agricolă Carasuhat aparţinând Consiliului Judeţean (CJ) are o suprafaţă de 1.329,55 de hectare şi a fost concesionată în ani diferiţi, pentru perioade de la 10 ani până la 30 de ani, mai multor persoane fizice şi juridice, administraţia judeţeană având de încasat de la acestea sume variind de la 117,67 de lei, pe hectar, pe an, până la 1.501 lei, pe hectar, pe an.

Digul care separă suprafeţele de teren concesionate de CJ Tulcea de o suprafaţă renaturată anterior de WWF s-a rupt în urmă cu aproape doi ani, iar culturile agricole au fost inundate.

Ulterior declanşării procesului, zona Carasuhat a făcut obiectul unei petiţii publice iniţiată de WWF prin care se solicită Guvernului României „oprirea secării deltei refăcute de la Mahmudia şi Beştepe”.

„Această zonă de deltă refăcută poate să fie parte a obligaţiei statului român la implementarea Legii Refacerii Naturii (regulament european adoptat în 2024), prin care România este obligată ca până în 2030 să renatureze 30% dintre terenurile şi zonele umede degradate (Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului, privind Restaurarea Naturii şi de Modificare a Regulamentului (UE) 2022/869)”, se menţiona în petiţia WWF.

La rândul său, CJ Tulcea a anunţat la începutul anului că a înaintat un memorandum Ministerului Mediului Apelor şi Pădurilor pentru preluarea acestei suprafeţe de teren în proprietatea statului.

Renaturarea sau reconstrucţia ecologică în Delta Dunării presupune readucerea apei în zone secate în perioada regimului comunist şi înseamnă pentru populaţia locală o producţie mai mare de peşte cu circa 34 de kilograme pe hectar, creşterea suprafeţelor cu stuf care devin filtru biologic reţinând sedimentele şi substanţele toxice, potrivit unor studii WWF.

În mod natural, digurile realizate din pământ, fără structuri speciale de rezistenţă, se erodează, din cauza curenţilor apei, a precipitaţiilor abundente şi a vitezei cu care circulă ambarcaţiunile, breşele care apar fiind foarte greu de acoperit, iar lucrările, costisitoare.

În ultimii peste 25 de ani, renaturarea Deltei a fost solicitată în mod repetat de organizaţiile neguvernamentale, însă conducerile anterioare ale CJ au atras atenţia asupra faptului că suprafeţele administrate constituie surse de venit pentru dezvoltarea judeţului, iar lucrările de reconstrucţie trebuie să fie însoţite de compensaţii financiare sau despăgubiri.

Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Dezvoltare-Cercetare Delta Dunării, în perioada 1994-2007, în Delta Dunării au fost renaturate 15.025 hectare cu amenajări agricole, piscicole şi silvice, în complexele Babina, Cernovca, Popina, Fortuna şi Holbina-Dunavăţ, acesta fiind şi cel mai mare proces de reconstrucţie ecologică derulat în Deltă de la declararea zonei ca rezervaţie a biosferei, în anul 1990, respectiv cel mai mare proces de acest gen din Europa.