GRAFICE Creşte euroscepticismul în România? Cum a evoluat încrederea românilor în Uniunea Europeană şi NATO în ultimii şapte ani

Încrederea în Uniunea Europeană şi NATO pare să fi înregistrat o cădere dramatică în ultimele trei luni ale acestuia an, potrivit unui sondaj de opinie realizat de către institutul INSCOP Research în perioada 15-27 septembrie 2012, intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false”.

Astfel, potrivit cercetării INSCOP, dacă în luna iunie 55% dintre români susţineau că au multă şi foarte multă încredere în Uniunea Europeană, în septembrie procentul acestora a ajuns la 42,5%, adică a fost înregistrată o scădere de 13% procente.

De asemenea, şi încrederea românilor în NATO a fost puternic afectată. Dacă în luna iunie aceasta ajunsese la 60%, în septembrie a scăzut la 47%.

Potrivit lui Remus Ştefureac, preşedintele Strategic Thinking Group – „starea de nemulţumire profundă instalată în societatea românească contaminează şi încrederea în ţări, organizaţii sau lideri internaţionali.

Românii rămân pro-occidenatali convinşi, marea majoritate apreciind că SUA şi UE au mai degrabă o influenţă pozitivă asupra României. Totuşi, diminuarea încrederii în repere precum Uniunea Europeană sau NATO reflectă în primul rând un fundal emoţional intens, marcat de anxietate şi lipsa de orizont provocate de cele trei crize interne care afectează societatea românească – criza sanitară, criza social-economică şi criza politică”.

În afară de acestea cauze, scăderea încrederii românilor în Uniunea Europeană ar putea să fie influenţată în următoarea perioadă şi de alţi factori, precum introducerea green pass-ului şi implementarea PNRR.

În condiţiile în care România înregistrează cea mai mică rată de vaccinare dintre ţările Uniunii Europene, limitarea libertăţii de circulaţie, deci şi a oportunităţilor de găsire a unui loc de muncă mai bun, prin obligativitatea prezentării green pass ar putea genera o reacţie negativă la adresa UE.

De asemenea, aşteptările foarte mari în privinţa banilor europeni care vor fi alocaţi României prin programul PNRR, pe care Klaus Iohannis împreună cu guvernul condus de Florin Cîţu le-au generat în rândul românilor şi comunităţilor locale ar putea determina, de asemenea, o scădere a încrederii românilor în Uniunea Europeană.

1) Încrederea în Uniunea Europeană şi NATO în ultimul mandat de preşedinte deţinut de Traian Băsescu

Turbulenţele politice care au marcat sfârşitul primului mandat de zece ani al unui preşedinte în fruntea statului s-au făcut resimţite şi asupra încrederii românilor în instituţiile internaţionale.

Deşi încrederea românilor în NATO şi Uniunea Europeană a rămas la cote înalte, oscilaţiile pe care le-a înregistrat pe parcursul anului 2014 au fost influenţate de contextul politic intern specific anului prezidenţial.

Dacă în prima parte a anului USL (Uniunea Social Liberală) era puternic ancorat la nivelul Parlamentului şi al Guvernului, iar retorica liderilor acestei construcţii politice era presărată, în principal, de discursuri anti-UE, a urmat apoi ieşirea PNL de la guvernare şi destrămarea alianţei care obţinuse la alegerile parlamentare din 2012 peste 60% din voturile românilor, iar finalul anului a consfinţit alegerea unui nou preşedinte de dreapta în România, fapt care a determinat şi o explozie a încrederii în NATO şi Uniunea Europeană. (sursa date sociologice: inscop.ro)

2) Încrederea în Uniunea Europeană şi NATO în primul an din mandatul de preşedinte deţinut de Klaus Iohannis

Primul an din mandatul de preşedinte a lui Klaus Iohannis a generat destul de mult optimism în rândul românilor, fapt care s-a reflectat şi încrederea foarte mare pe care aceştia declarau că o au în instituţiile internaţionale.

De altfel, mandatul lui Klaus Iohannis a debutat cu semnarea la Cotroceni a „Pactului pentru Apărare”, prin care România s-a angajat să susțină atingerea în 2017 a unui nivel de minimum de 2% din PIB pentru Apărare. „E momentul să arătăm azi că România este un membru responsabil în NATO, care își înțelege bine atribuțiile” – declara şeful statului.

Aşa cum se poate observa şi din grafic, pe tot parcursul anului 2015 încrederea românilor în NATO a fost la cote mult mai mari decât încrederea în Uniunea Europeană.

Instalarea unui guvern format din tehnocraţi, marea majoritate a acestora provenind din diverse instituţii ale Uniunii Europene, și mai ales propaganda anti-europeană a unor televiziuni care atacau guvernul pe motiv că n-ar lucra pentru România a determinat o scădere a încrederii românilor în Uniunea Europeană. Cu toate acesta, încrederea în UE a rămas în limita a 50% sursa date sociologice: inscop.ro)

3) Încrederea în Uniunea Europeană şi NATO după doi ani de guvernare PSD+ALDE

Câştigarea alegerilor parlamentare din anul 2016 de către Partidul Social Democrat şi formarea alianţei de guvernare PSD+ALDE a determinat şi o excaladare a discursului naţioanlist şi anti-Uniunea Europeană.

Atât liderul PSD, Liviu Dragnea, cât liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, s-au făcut remarcaţi prin numeroasele atacuri la adresa Uniunii Europeane, fapt care nu a rămas fără consecinţe la nivelul încrederii electoratului.

De pildă, Liviu Dragnea i-a atacat pe liderii UE care au participat la Summit-ul de la Sibiu, pe care i-a acuzat că sunt invidioși pe rezultatele economice ale României. „Sunt supărați pentru că comunele noastre în câțiva ani de zile vor fi mai frumoase decât sunt comunele din vestul Europei”.

Într-un alt discurs susţinut în faţa partidului, Liviu Dragnea spunea că „dorinţa noastră, prin care am aderat la principiile Uniunii Europene, nu poate fi, şi nu acceptăm să fie confundată cu slugărnicia. Nu putem să avem limbaj dublu. De ce nici un oficial European până astăzi, până în acest moment, nu a scos o vorbuliţă despre protocoalele ilegale între SRI şi justiţie?”

La rândul său, Călin Popescu Tăriceanu sustinea că România este discriminată de UE, că băncile occidentale practică dobânzi mult mai mari decât în vest şi obţin profituri mari pe seama românilor, că firmele occidentale aduc în România produse de calitate inferioară. El susţinea, de asemenea, că nu este un discurs naţionalist, ci că urmăreşte să susţină o Uniune Europeană cu o singură viteză şi fără cetăţeni de mâna a doua.