Germania transpune în legislaţia sa directiva UE ce privește combaterea acţiunilor abuzive în justiţie împotriva persoanelor care aduc în atenţie chestiuni de interes public, precum corupţia sau poluarea mediului

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Guvernul german a aprobat miercuri un proiect de lege ce transpune directiva Uniunii Europene privind combaterea acţiunilor abuzive în justiţie împotriva mobilizării publice (aşa-numita directivă anti-SLAPP), relatează agenția de știri DPA, citată de Agerpres.

Noua lege va trata procesele judiciare ce au intenţia clară de a intimida sau de a reduce la tăcere persoanele care aduc în atenţie chestiuni de interes public, precum corupţia sau poluarea mediului.

”Procesele judiciare intentate în scop de intimidare au devenit o problemă reală în unele ţări europene în ultimii ani”, a declarat ministrul german al justiţiei Stefanie Hubig.

Noile reguli urmează să se aplice doar cazurilor în care este prezent un element internaţional.

Potrivit proiectului de lege german, măsurile nu sunt aplicabile disputelor juridice dacă cele două părţi locuiesc în Germania şi unde ”toate circumstanţele legate de caz sunt localizate în Germania”.

În luna martie a anului trecut, Consiliul Uniunii Europene a adoptat directiva europeană anti-SLAPP, prin care prin care jurnaliştii, organizaţiile media, apărătorii drepturilor omului, activiştii, cercetătorii şi artiştii vor fi protejaţi în UE de acţiunile strategice în justiţie împotriva mobilizării publice.

Persoanele vizate de acţiuni abuzive în justiţie împotriva mobilizării publice (SLAPP), în general jurnaliştii şi apărătorii drepturilor omului, beneficiază de o serie de măsuri şi salvgardări procedurale. Directiva, ce trebuie să fie transpusă de statele membre în legislaţia naţională până în aprilie 2026, prevede garanţii pentru victimele SLAPP, inclusiv posibilitatea de a solicita respingerea unei reclamaţii vădit nefondate, într-un stadiu cât mai devreme posibil.

Dacă procedurile sunt considerate abuzive, instanţa poate decide că reclamantul trebuie să acopere toate costurile procedurilor, inclusiv reprezentarea juridică a victimei SLAPP. Pentru a se asigura că victima va fi compensată, instanţa poate dispune, de asemenea, plata unor penalităţi de către reclamant.

Conform directivei, un caz SLAPP va fi considerat că are implicaţii transfrontaliere cu excepţia cazului în care ambele părţi au domiciliul în acelaşi stat membru cu instanţa ce judecă cazul şi toate celelalte elemente legate de situaţia respectivă sunt localizate în acel stat membru.

Propunerea de directivă făcută iniţial de Comisia Europeană dădea o interpretare largă dimensiunii transfrontaliere a cazurilor SLAPP, estimând că directiva s-ar putea aplica chiar şi atunci când cele două părţi se află în acelaşi stat membru, dar litigiul relevă interesul general şi priveşte de asemenea alte ţări. Însă statele membre, care în iunie 2023 s-au pronunţat asupra proiectului directivei anti-SLAPP, au restrâns aria sa de aplicare prin suprimarea trecerii textului referitor la definirea caracterului ale unui caz, estimând că această apreciere ar trebui să le revină jurisdicţiilor naţionale.

Dacă o persoană ce trăieşte în Uniunea Europeană face obiectul unui caz SLAPP într-o ţară terţă, statele membre UE trebuie să refuze recunoaşterea şi punerea în aplicare a hotărârii din acea ţară terţă dacă este considerată vădit nefondată sau abuzivă în statul membru respectiv.

Ţările membre UE trebuie să pună în aplicare reguli care le vor permite asociaţiilor, organizaţiilor şi sindicatelor să susţină inculpatul sau să furnizeze informaţii în timpul procedurilor judiciare. Pentru a sprijini în continuare victimele SLAPP, statele membre vor trebui să furnizeze, într-un loc unic, informaţii cu privire la măsurile procedurale şi remediile disponibile pentru SLAPP.