Gelu Voican Voiculescu: Sunt sugrumat de indignare/ Despre Augustin Lazăr: Acest om are îndrăzneala să apară public și să vorbească de Revoluție
Gelu Voican Voiculescu, unul dintre cei trimiși în judecată în dosarul Revoluției, a declarat la Digi24 că este ”sugrumat de indignare” și l-a acuzat pe procurorul general, Augustin Lazăr, că este ”compromis din punct de vedre instituțional” și că ”are îndrăzneala să apară public și să vorbească de revoluție, care este evenimentul fondator al epocii în care trăim”
”Suntem 45 de inculpați. S-au efectuat, sunt sugrumat de indignare că nu-mi găsesc cuvintele. (…) Acest om, compromis din punct de vedere instituțional, complice la torționarii de dinainte de Revoluție, din epoca comunistă, are îndrăzneala să apară public și să vorbească de revoluție, care este evenimentul fondator al epocii în care trăim”, a declarat Voican Voiculescu.
Alte declarații relevante
- Au fost mii de dosare instrumentate în care s-au dat soluții, s-au dat condamnări. E absolut fals să se spună că abia acum se va face lumină în dosarul Revoluției, indiferent că vorbim de perioada de dinainte de 22 decembrie sau după 22 decembrie. Toți acești morți s-au înregistrat până pe 25 decembrie, când s-a anunțat execuția lui Nicolae Ceaușescu.
- Cum se poate susține că noi am determinat moartea acestor 862 de oameni? Până la 25 decembrie, CFSN nu reprezenta decât acest grup care semnase proclamația către țară. Nu am dat ordine, nu am semnat nimic.
În decembrie 2018, Parchetul General anunța că procurorii militari au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale faţă de inculpaţii Ion Iliescu (membru și președinte al C.F.S.N.), Gelu Voican Voiculescu (membru C.F.S.N. și fost vice prim-ministru al Guvernului României), Iosif Rus (fost comandant al Aviației Militare) și Emil (Cico) Dumitrescu (fost membru CFSN), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor contra umanităţii. Prin punerea în mișcare a urmăririi penale suspecții au deveni inculpați, aceasta fiind o fază premergătoare trimiterii în judecată (detalii aici).
Gelu Voican Voiculescu a fost unul dintre participanții activi la evenimentele din timpul Revoluției din decembrie 1989. El a participat ca delegat al Frontului Salvării Naționale, alături de Victor Atanasie Stănculescu și de Virgil Măgureanu, la procesul intentat lui Nicolae Ceaușescu din 25 decembrie 1989 și la execuția liderului comunist. Tot el s-a ocupat și de înhumarea soților Ceaușescu.
După Revoluția din decembrie 1989, el a deținut funcția de viceprim-ministru în primul guvern provizoriu și responsabil cu controlul serviciilor secrete (28 decembrie 1989 – 28 iunie 1990).
Printr-un decret semnat în 26 decembrie 1989 de către Ion Iliescu, Direcția Securității Statului era trecută în componența Ministerului Apărării Naționale. În data de 31 decembrie 1989, imediat după arestarea gen. Iulian Vlad și a apropiaților acestuia, președintele CFSN, Ion Iliescu, l-a numit pe Gelu Voican Voiculescu, la acea dată viceprim-ministru în Guvernul provizoriu, în funcția de comandant al structurilor fostului „Departamentul al Securității Statului”.
Context. Procurorul general, Augustin Lazăr, a anunțat luni că Parchetul Militar a trimis în judecată dosarul Revoluției din 1989. Într-o declarație de presă la sediul Ministerului Public, Lazăr a spus că dosarul Revoluției a fost una dintre cauzele asumate în proiectul său managerial cu care a câștigat concursul pentru numirea în funcție.
Procurorul General al României, Augustin Lazăr, a reacţionat vineri, după ce Antena 3 a difuzat un interviu cu un fost deţinut politic de la penitenciarul Aiud care îl acuză că i-ar fi refuzat eliberarea condiţionată şi ar fi dispus pedepsirea sa din cauza unei poezii. Potrivit unor surse judiciare, miza scandalului este desemnarea procurorului general interimar după expirarea mandatului lui Lazăr.
Lazăr susține într-un comunicat că, în calitate de procuror la Parchetul județean Alba, avea sarcină de serviciu să conducă comisia de liberări condiționate de la închisoarea Aiud, însă nu intra în atribuțiile procurorilor să sancționeze disciplinar deținuții.
Lazăr susține că acea comisie verifica din punct de vedere formal dacă deținuții îndeplineau condițiile legale pentru eliberare, adică dacă aveau fracția de pedeapsă executată și nu aveau raport de pedepsire.
Potrivit unei legi invocate de Lazăr, în cazul în care un deținut avea raport de pedepsire, formal nu putea fi eliberat, însă sancțiunile nu le dădea procurorul sau comisia de liberări, ci administrația penitenciarului. De acest lucru s-ar fi ocupat un anume locotenent colonel, Gheorghe Lazăr, sancționat de altfel de către CNSAS cu verdict de poliție politică.
Citește și
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
48 comentarii