G4Media.ro

Furia fermierilor câștigă teren în toată UE împotriva Green Deal, pachetul de…

Sursa foto: Turnul Sfatului

Furia fermierilor câștigă teren în toată UE împotriva Green Deal, pachetul de măsuri ecologiste al Comisiei Europene care impune restricții drastice agricultorilor

Analiză Le Monde preluată de Rador Radio România:

Din Olanda până în România, trecând prin Polonia, Germania și Franța, lucrătorii din agricultură își multiplică acțiunile împotriva Pactului Verde European și a creșterii accizelor pe motorină. Toate acestea, pe fondul inflației și al concurenței din partea importurilor ucrainene.

Peisajul rural european este în fierbere. Din Olanda până în România, trecând prin Polonia, Germania și sudul continentului, fermierii își exprimă nemulțumirea. După o săptămână de mobilizare masivă, fermierii germani au amenințat joi, 18 ianuarie, cu noi acțiuni, întărind teama instituțiilor comunitare că această mișcare de protest s-ar putea răspândi, precum cea care a agitat Franța în 2018-2019 cu „vestele galbene”, aducând astfel beneficii extremei drepte.

Aceste mobilizări, chiar dacă apar de fiecare dată din motive specifice locale sau legate de deciziile naționale (creșterea taxelor la motorină, concurența importurilor ucrainene, reducerea utilizării pesticidelor, limitarea deversărilor de azot sau gaze cu efect de seră, creșterea pârghiilor pentru conservarea biodiversității), vin într-un moment în care discuțiile sunt tensionate la Bruxelles.

Susținătorii agriculturii intensive, precum Federația Națională a Sindicatelor Fermierilor (FNSEA) sau omologul său european, Comitetul Organizațiilor Profesionale Agricole-Confederația Generală a Cooperativelor Agricole (COPA-Cogeca), denunță Pactul Verde European sau Green Deal. Această inițiativă politică susținută de Comisia Europeană trebuie să-i angajeze pe cei Douăzeci și șapte într-o tranziție ecologică și să stabilească obiective pentru reducerea utilizării pesticidelor, precum și dezvoltarea agriculturii ecologice, sau protecția biodiversității.

„Dacă ambițiile Green Deal sunt justificate în contextul luptei împotriva schimbărilor climatice, ele pun probleme sectorului agricol. Subiectul a fost exploatat și dezbaterile s-au polarizat”, a declarat Jérémy Decerle, europarlamentar (Renew Europe).

„30% din bugetul european – destinat agriculturii”

Tensiunile cresc pe măsură ce alegerile europene, programate pentru iunie, se apropie. „În 2024 sunt scadențe majore legate de alegerile europene. Trebuie să avem în vedere că 30% din bugetul european este destinat agriculturii”, subliniază Arnaud Rousseau, președintele FNSEA, care adaugă: „Sunt multe puncte fierbinți pentru agricultura europeană.

Rădăcinile acestor proteste sunt aceleași: există o neînțelegere între realitatea de pe teren și deciziile luate de guverne”.

În Germania, picătura care a umplut paharul miroase a motorină. Când guvernul lui Olaf Scholz a decis, în decembrie 2023, să prezinte bugetul pe 2024 în care elimina peste noapte așa-numitele subvenții „dăunătoare pentru climă”, în special subvenția pentru motorina agricolă, nu avea idee că va declanșa o astfel de mișcare în rândul agricultorilor.

În toată țara au fost organizate mai multe demonstrații de amploare. Cel mai recent protest, de luni 15 ianuarie, a adus câteva mii de tractoare și a blocat străzile din Berlin timp de câteva ore. Un eveniment rar în Germania. Ministrul Finanțelor, Christian Lindner, care a îndrăznit să facă o declarație în timpul demonstrației, a fost huiduit îndelung.

„Sentimentul de a nu fi luat în considerare”

Dornic să nu cedeze prea repede presiunilor într-un context de scădere a subvențiilor în alte sectoare, guvernul și-a îndulcit planul și a propus alte măsuri pentru a ajuta fermierii. Dar nu a fost suficient pentru a reduce presiunea. Și pentru un motiv întemeiat: motivele furiei sunt mult mai adânci. Fermierii au fost până acum invizibili în dezbaterile politice despre consecințele inflației și ale crizei energetice. Cu toate acestea, creșterea prețurilor la materiile prime și la energie au erodat marjele multor ferme, în special cele mai mici și mai tradiționale, care operează adesea la limita rentabilității.

„Fermierii apelează la metode mai agresive de protest, deoarece simt că nu sunt luați în considerare, dar sunt, în schimb, sub presiunea procesării și a concurenței, la fel ca industria”, analizează Klaus Dörre, sociolog al muncii la Universitatea din Jena (Thuringia). Mulți operatori regionali mici și mijlocii sunt foarte îngrijorați de viitorul lor. Mulți suferă din cauza faptului că sunt văzuți ca niște consumatori de subvenții sau poluatori”.

În această lumină trebuie să înțelegem numeroasele pancarte împotriva Tesla afișate pe tractoare. „Suntem noi responsabili pentru plata autostrăzilor pentru mașina ta Tesla?”, se putea vedea pe unul din tractoarele din Berlin, luni dimineață. Brandul american a devenit simbolul unei populații urbane care votează „verde” și care este considerată deconectată de realitățile agriculturii. Furia operatorilor agricoli, susținută pe scară largă de populație, este departe de a fi calmată. Sâmbătă, 20 ianuarie, un nou eveniment – la scară mai mică – era planificat la Berlin, cu ocazia deschiderii Salonului Agricol German.

„3% din populația franceză”

„Susținem fermierii germani. Suntem de acord cu ei în a pune sub semnul întrebării obiectivele Green Deal”, subliniază un reprezentant al fermierilor francezi, adăugând: „Nu putem compara cu Franța, aici avem un dialog cu guvernul. Am negociat pentru a păstra o parte din avantajul fiscal pe motorina non-rutieră. Am mai obținut de la Elisabeth Borne, în decembrie 2023, suspendarea taxelor suplimentare pentru produsele fitosanitare. Am reușit să ne facem auziți, deși fermierii reprezintă doar 3% din populația franceză”.

În Franța, de la jumătatea lunii noiembrie 2023, sub conducerea FNSEA și a Tinerilor Fermieri, fuseseră desfășurate numeroase manifestări, cu îndemnul: ”Așezați panourile cu numele localității invers, ca un simbol al unei Franțe care se prăbușește sub standarde și stă răsturnată”.

În ciuda acestei satisfacții obținute de la guvern, președintele sindicatului nu omite să amenințe că își va aduce trupele înapoi în stradă. În discuție – redefinirea perimetrelor zonelor umede protejate dorită de Bruxelles și denunțată de uniunea fermierilor. Un alt subiect fierbinte: cererea fermierilor de a fi scutiți de obligația de a întreține pajiști în zonele în care nu se mai cresc animale.

În regiunea Occitania, sute de tractoare și camioane au mers marți, 16 ianuarie, spre inima orașului Toulouse, pentru a avertiza asupra crizei cu care se confruntă fermierii din regiune. Alții au blocat A64 vineri, 19 ianuarie. Și asociația Coordonarea Rurală intenționează să manifesteze la Bruxelles, miercuri, 24 ianuarie, „împotriva războiului Uniunii Europene împotriva agriculturii”. Este posibil ca tensiunile să crească înainte de Salonul Internațional al Agriculturii, care va avea loc în perioada 24 februarie – 3 martie la Paris. Ceea ce este de natură să îngrijoreze Executivul: vineri, 19 ianuarie, Emmanuel Macron a cerut ministrului de interne să-i instruiască pe prefecți să meargă în acest weekend la întâlnirea fermierilor și a sindicatelor acestora, a indicat „Elysium”. Ca să „discute direct” cu ei „cât mai aproape de teren”.

O alertă din Olanda

Înainte de Germania, un semnal a venit din Țările de Jos, unde protestul lumii agricole împotriva politicii de mediu decise de autorități a fost spectaculos și a avut consecințe majore.

În iunie 2022, coaliția liberalului Mark Rutte și-a anunțat dorința de a reduce numărul de animale cu cel puțin 30%, inclusiv pe cel al vacilor de lapte, pentru a reduce cu 50% emisiile de gaze poluante produse de agricultura din jurul a 163 de zone naturale amenințate. Având drept corolar o modificare radicală a practicilor fermierilor și dispariția a 10.000 până la 15.000 de ferme. Un tabu într-o țară care este al doilea cel mai mare exportator de produse agricole și agroalimentare din lume – cu o producție de azot de patru ori mai mare decât media europeană. O țară care rămâne, de asemenea, fundamental atașată respectului pentru proprietatea privată. Au avut loc demonstrații, uneori aproape revolte, care au mobilizat zeci de mii de fermieri, vizând în special centrele logistice ale supermarketurilor, nodurile de autostrăzi, poliția sau reședințe ale personalităților politice.

Dornic să-și manifeste fermitatea, dar și să reînnoiască dialogul, guvernul a numit un mediator, iar provinciile au fost invitate să elaboreze planuri pentru atingerea obiectivelor stabilite. Astăzi, însă, viitorul „planului pentru azot” este incert.

Revolta a dus și la tulburări politice. Un partid, Mișcarea Fermier-Cetățean (BBB), a profitat de nemulțumirea lumii agricole și a reunit alte mișcări de protest, opuse „ecologiei punitive” sau politicii neoliberale. În martie 2023, această nouă formațiune a ajuns pe primul loc la alegerile provinciale, cu aproape 20% din voturile naționale și 30% în regiunile agricole din Nord. BBB nu și-a repetat performanța în timpul alegerilor legislative din noiembrie 2023, dar speră totuși să se alăture următoarei coaliții, alături de populistul de extremă dreaptă Geert Wilders. Ambii denunță proiectul – acum înghețat – al guvernului demisionar al lui Mark Rutte, spre satisfacția lumii agricole.

„False soluții”

Protestul olandez s-a extins în Belgia. Fermierii din Flandra au protestat la rândul lor, în primăvara anului 2023, împotriva unui proiect care vizează sectorul lor, responsabil pentru 60% din emisiile de azot, crescătorii de porci fiind vizați în mod deosebit. Potrivit sindicatelor, bilanțul unei activități care are 120.000 de angajați este amenințat.

Proiectul, care aproape a dus la căderea guvernului regional, urmărește reducerea la jumătate a emisiilor din apropierea zonelor naturale și alocă 3,6 miliarde de euro pentru compensarea fermierilor care își încetează activitatea, voluntar sau nu. De asemenea, trebuie să-i ajute pe tinerii fermieri care doresc să-și facă ferma „durabilă”.

În Valonia, scăderea cu 20% a ajutoarelor legate de politica agricolă comună (PAC) este îngrijorătoare, dar ambițiile de mediu ale liderilor stârnesc furie și ele: „Nu fermierii distrug natura, ci jocurile și politicile de compromis”, menționa, în toamna lui 2023, Federația Valonă a Agriculturii, promițând o mobilizare continuă împotriva „soluțiilor false” din partea politicienilor.

„Asfixiați de standardele de mediu”

În sudul Europei, tensiunile sunt și ele palpabile. Pe 5 septembrie 2023, când cei 27 de miniștri europeni ai agriculturii s-au reunit la Cordoba, Spania, în cadrul Președinției spaniole a Consiliului UE, peste 6.000 de fermieri și crescători, reprezentând toate asociațiile importante de muncitori agricoli din regat, au demonstrat în orașele din Andaluzia pentru a protesta împotriva „escaladării costurilor de producție”, a „concurenței neloiale din partea importurilor din țări terțe” sau a „cerințelor de mediu insuportabile ale Comisiei Europene”.

În procesiune, reprezentanții agriculturii au criticat „prostia ecologismului radical” și s-au declarat „asfixiați de standardele de mediu”, în special de limitele de utilizare a produselor fitosanitare, dar și de noua PAC și obiectivele Green Deal. În iulie 2023, câteva sute de fermieri, veniți cu tractorul, au mărșăluit în capitală purtând pancarte care avertizau despre „ruinarea lumii rurale” și cereau „mai puține agende 2030, mai multă libertate de a semăna și de a recolta”.

Pentru a sprijini fermierii, a fost aprobat un plan de compensare a pierderilor cauzate de secetă și, în decembrie 2023, guvernul de stânga a prelungit cu șase luni subvenția la motorina agricolă și ajutorul pentru a face față creșterii prețurilor la îngrășăminte. Suficient pentru a calma protestele, după care a urmat o oarecare „apatie” și „depresie” care domină lumea rurală din Spania, aflată în strânsoarea unei secete intense și prelungite care, timp de trei ani, a lovit dramatic Andaluzia și Catalonia și a provocat o scădere a producției.

„Atmosfera este tensionată, suntem într-o situație critică din cauza secetei și îngrijorați de agenda 2030. Dar există și un mare sentiment de descurajare”.

„Frați fermieri, uniți-vă!”

În România, revolta este alimentată în principal de preocupările legate de concurența produselor ucrainene. Fermierii acuză guvernul că favorizează importurile la prețuri mici din Ucraina vecină, ceea ce împiedică promovarea producției locale. Ei cer o creștere a subvențiilor europene și o reducere a dobânzilor și a prețului benzinei.

Furia a izbucnit pe 9 ianuarie, când tractoare cu sloganul „Frați fermieri, uniți-vă!” au luat cu asalt căile de acces spre Bucureşti, răspândindu-se rapid în toată ţara. Drumurile care duc spre țările vecine (Ungaria, Ucraina, Bulgaria și Serbia) sunt paralizate, iar fermierii amenință că vor bloca Piața Victoriei din București, unde se află sediul guvernului.

Autoritățile au ignorat inițial cererile manifestanților. „Dacă fermierii vor să fie respectați, trebuie să respecte mai întâi legea”, a spus ministrul transporturilor și infrastructurii, Sorin Grindeanu, pe 12 ianuarie. „Bla-bla-bla”, a răspund Cornel Bodolan, un fermier care și-a parcat camionul în comuna Afumați, situată la nord-est de București. „În România este legea celui mai puternic. Ministrul își bate joc de noi, dar o să plătească nota”.

Guvernul României a făcut în sfârșit un bilanț al situației și acum încearcă să găsească o soluție pentru a calma situația. „În ultimele zile, am dormit în cabinele camioanelor și tractoarelor noastre. Conducătorii noștri dorm liniștiți în paturile lor. Dar este timpul să se trezească, avertizează Florin Chelu, unul dintre liderii fermieri. Am aprins o scânteie care a devenit o flacără. Sper să nu ne împingă să dăm foc casei”.

Autori: Cécile Boutelet, Mirel Bran, Laurence Girard, Sandrine Morel, Jean-Pierre Stroobants / Traducerea: Ruxandra Lambru

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

6 comentarii

  1. Si dupa aia se mira toti de ce „extremnistii” (asa se numesc toti cei care se opun progresismului „exagerat”) castiga teren si voturi. Dar nu-i nimic, daca vedem ca se vor impune la urne, incercam sa-i interzicem, sa-i scoatem in afara legii caci noua ne place diversitatea, dar nu in politica.

  2. nu e nici un progresism exagerat. SI da, extremistii ar fi bine sa fie marginalizati, la nevoie scosi in afara legii. Istericii grobieni au doar non-solutii – atata pot. Nu pot iesi din spirala propriilor emotii. Chiar si in opozitie trebuie un minim de decenta, unde trasul de chiloti pe fata la fiecare tema cu potential de isterizat lumea si adus voturi este taxat, demantelat. Exista linii rosii care sunt de netrecut, chiar si intr-o democratie care promoveaza diversitatea si dialogul.
    Profil de Romania agrara – consumam prea mult, ne rezumam sa producem doar materie bruta, fara un plan foarte bine inchegat, furam cat de mult – ca doar nu esti fraier sa stai cu prunele’n traista daca vezi ca toti vecinii fac asta, varsam pe sestache saci de ingrasaminte in fantani de unde scoatem apa gata preparata (daca fraierii nu vin in control?), asteptam sa ni se dea cat de mult, si ignoram cat putem ca traversam o perioada de seceta majora. Care va continua, si ale carei efecte nu trec de azi pe maine.
    Ideal ar fi ca cei care stiu despre ce e vorba sa vina cu explicatii, cu proiectii, cu solutii pertinente si pe termen mediu si lung. Chiar daca dureroase. Dar credibile & de pus in practica.

    • Corect și de bun simț, dar să nu uităm că unul din factorii principali care alimentează extremismul este și ura față de clasa politică ce a ajuns în multe cazuri nimic altceva decât o mafie la costum și cravată. Vezi situația, mergi la vot, sunt aleși aceiași oameni cu aceleași metehne, lucru care alimenează foarte puternic curentul extremist. Extremismul nu e doar un act „impotriva sistemului”, e o reacție de furie exacerbată de moartea democrației și a uneltelor democratice ale poporului

  3. in Romania democratia nu a murit, si nici uneltele democratice ale poporului. Nu stim sa le folosim? Da, probabil ca aici e problema. Atat la vot cat si intre scrutine. E un cerc vicios aici – oamenii politici isi permit sa fie mediocrii, pentru ca oamenii tolereaza si practica mediocritatea, iar oamenii sunt toleranti cu mediocritatea si o practica pentru ca politicile reprezentantilor lor sunt mediocre. Dar undeva se poate rupe acest cerc. Unde si cand? De ex acum sunt premisele sa existe un asemenea moment – e un an electoral important, oamenii sunt treziti din amortire, e nevoie de viziuni care sa dea oamenilor avantul sa mearga la vot si sa forteze setarea unei noi traiectorii.

    • Bineinteles ca nu a murit democratia 🙂 🙂 se voteaza. Doar nu e monarhie de ev mediu.
      e citat de undeva sau urmeaza sa publici un doctorat despre „UTOPIA”?
      Esti incoerent
      „isi permit sa fie mediocrii, pentru ca oamenii tolereaza si practica mediocritatea, iar oamenii sunt toleranti cu mediocritatea si o practica pentru ca politicile reprezentantilor lor sunt mediocre.””oamenii sunt treziti din amortire, e nevoie de viziuni care sa dea oamenilor avantul sa mearga la vot si sa forteze setarea unei noi traiectorii.”
      realizezi ca un mediocru nu are cum sa isi dea seama decat ca e genial pe langa un profesionist? Pentru ca mediocrul e sef si jubileaza. Cum vrei sa lupti cu unelte democratice, cand mediocritatea e majoritate?
      Nu stiu ce discursuri motivationale asculti in masina si le crezi… dar fugi de aici ca s-au urcat pe voi. Tara te vrea….

  4. „Toate-s praf… lumea-i cum este… si ca dansa suntem noi.”
    Cam la asta se reduce tot. Calitatea unei componente a tesaturii sociale – ca vorbim de politicieni, medici, profesori… sau da, de soferi – nu poate fi mult diferita de a societatii in care au crescut, s-au format si traiesc in continuare.
    Iar mie mi se pare, parafrazandu-l amar pe Iohannis, ca de multa vreme Romania involueaza catre a fi Romania Needucata, ceea ce se vede si-n calitatea politicienilor ei.
    Si ceea ce este si mai trist si mai ingrijorator este faptul ca aceasta pare sa fie o tendinta pan-europeana – daca va uitati nu numai la recentele rezultate la testele Pisa, ci si la calitatea liderilor europeni.