Franța: Adunarea Națională începe luni dezbaterea în plen a contestatului proiect de reformă a sistemului de pensii în preziua anunțatului protest la nivel național

Guvernul condus de Elisabeth Borne nu are majoritate în Adunarea Națională și de aceea deznodământul acestei dezbateri este complet imprevizibil.

Cele trei grupuri parlamentare care formează confederația centristă Ensemble – Împreună, care susține executivul – Renaștere (170 de deputați), Mișcarea Democrată (Modem, 51 de deputați) și Orizonturi (29 de deputați) – vor vota proiectul de lege, deși liderul grupului Modem, Philippe Vigier declară că dorește îmbunătățirea sa.

Obținerea majorității absolute depinde de sprijinul grupului parlamentar al Republicanilor (LR – centru dreapta, 62 de deputați) cu care prim ministra Borne a negociat în ultimele zile, dar poziția LR este incertă.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

„Vrem o reformă a pensiilor pentru că trebuie să asigurăm o finanțare sustenabilă și avem nevoie de mai multă dreptate, mai ales pentru pensiile care sunt prea mici. Dar noi rămânem un grup de opoziție”, a declarat deputatul Stéphane Viry, reprezentantul grupului său pentru pensii.

În rest opoziție pe toată linia: Reunirea Națională (RN – dreapta populistă, 88 de deputați) își anunță clar intențiile: „Ne vom lupta cu acest text pas cu pas, amendament cu amendament, dar fără a emboliza sistemul. Este o reformă antisocială și nedreaptă”, a declarat la Franceinfo deputata Laure Lavalette.

Partidul care se opune cel mai vehement reformei sistemului de pensii este Franța Nesupusă (LFI, stânga populistă, 74 de deputați). „Cheia o reprezintă cei doi ani în plus. Cât timp va exista această măsură poziția noastră va fi NU”, spune deputatul Francois Ruffin care va susține poziția LFI la aceste dezbateri, referindu-se la majorarea vârstei de pensionare propuse de guvern de la 62 la 64 de ani.

Poziția LFI este susținută de partenerii săi din Noua Uniunea Populară Ecologică și Socială (Nupes) – Partidul Socialist (PS, 31 de deputați), Partidul Comunist (PCF, 22 de deputați) și Verzii (EELV, 22 de deputați). Liderul grupului PCF din Adunarea Națională cere retragerea pur și simplă a proiectului și face o sinteză revelatoare: “Nu opoziția parlamentară va reuși să facă guvernul să cedeze, ci strada”, spune deputatul André Chassaigne. Opoziției de dreapta – RN și stânga – Nupes i se adaugă și cel mai mic grup parlamentar – Liot (20 de deputați) – format din deputați independenți și cei reprezentând circumscripțiile de peste mări care anunță votul împotrivă.

Recapitulând, din cei 577 de deputați ai Adunării Naționale (majoritate absolută 289), 250 susțin proiectul guvernului, 257 se opun, balanța puterii fiind deținută de cei 62 de deputați LR a căror poziție oscilează.

Guvernul are la dispoziție mai multe instrumente constituționale pentru a restrânge dezbaterile asupra proiectului în cazul unei așteptate obstrucții parlamentare: în primul rând articolul 47 aliniat 1 al Constituției care permite limitarea timpului de dezbatere la 20 de zile după depunerea proiectului de lege și în sfârșit opțiunea “nucleară” – recurgerea la articolul 49 aliniat 3, angajarea responsabilității care permite adoptarea proiectului în forma dorită de guvern, fără dezbatere.

Până acum, din vara lui 2022 guvernul Borne a apelat de 10 ori la acest instrument constituțional, de fiecare dată opoziția a depus moțiune de cenzură și de fiecare dată LR nu a participat la vot, contribuind la eșuarea moțiunii. De această dată însă, miza este uriașă, dată fiind opoziția în opinia publică la reformarea sistemului de pensii. Opoziția a depus o moțiune referendară în ceea ce privește proiectul de reformă a sistemului de pensii, dar convocarea unui referendum este prerogativa exclusivă a președintelui Republicii.

Toate sondajele de opinie arată că peste 60% dintre alegători se opun proiectului guvernului, iar la cele două zile de proteste împotriva anunțatei reforme a pensiilor – 19 și 31 ianuarie – au ieșit în stradă peste un milion de francezi și au avut loc greve în transportul feroviar, transportul public parizian, industria petrolieră, învățământ și altele. Marți 7 februarie marile centrale sindicale au făcut apel la o nouă zi de protest și speră ca participarea să o depășească pe cea din ianuarie.

Reforma sistemului de pensii a fost un punct important al platformei program a președintelui Emmanuel Macron în scrutinul din aprilie 2022 când a fost reales pentru un nou mandat de cinci. Guvernul susține că fondul de pensii este deficitar și intenționează pe lângă majorarea vârstei de pensionare să prelungească durata cotizației de la 41 la 43 de ani și să elimine mai multe regimuri speciale de pensii.