Fragmentarea unui supercontinent străvechi a creat condiţiile pentru apariţia vieţii complexe pe Pământ, potrivit unui nou studiu

Oamenii de ştiinţă din Australia au dezvăluit modul în care fragmentarea unui supercontinent străvechi în urmă cu aproximativ 1,5 miliarde de ani a transformat mediul existent la suprafaţa Terrei, creând condiţiile necesare pentru apariţia formelor de viaţă complexe, a raportat marţi Universitatea din Sydney, citată de agenţia de presă Xinhua, informație preluată de Agerpres.

Studiul cercetătorilor australieni, publicat în revista Earth and Planetary Science Letters, contestă conceptul de „Boring Billion” – o perioadă de presupusă stagnare sau de inactivitate biologică şi geologică din istoria Pământului, potrivit unui comunicat al acestei universităţi.

În schimb, noul studiu a arătat că plăcile tectonice au remodelat planeta noastră, declanşând condiţiile care au favorizat oceanele bogate în oxigen şi apariţia primelor eucariote, strămoşii tuturor formelor complexe de viaţă.

Studiul a evidenţiat felul în care plăcile tectonice au contribuit la creşterea caracterului locuibil al Pământului, oferind o nouă perspectivă asupra „modului în care tectonica, clima şi viaţa au evoluat împreună de-a lungul timpului”, a declarat Dietmar Muller, profesor la Universitatea din Sydney.

„Cercetarea noastră arată că procesele din adâncurile Pământului, în special fragmentarea străvechiului continent Nuna, au declanşat un lanţ de evenimente care au redus emisiile de dioxid de carbon de origine vulcanică şi au extins habitatele marine de mică adâncime în care au evoluat primele eucariote”, a dezvăluit profesorul Muller.

Studiul indică faptul că apariţia primelor eucariote în urmă cu 1,05 miliarde de ani a coincis cu dispersarea continentelor şi expansiunea mărilor de mică adâncime. Toate plantele, animalele şi ciupercile sunt organisme eucariote.

Cercetătorii au descoperit că, odată cu fragmentarea supercontinentului Nuna în urmă cu aproximativ 1,46 miliarde de ani, lungimea totală a platformei continentale de mică adâncime s-a extins de peste două ori, ajungând la 130.000 de kilometri. Aceste medii cu apă puţin adâncă au găzduit probabil mări extinse, oxigenate şi temperate, oferind medii stabile şi de lungă durată, care au permis dezvoltarea formelor complexe de viaţă.

„Acest efect dual – reducerea emisiilor de carbon de origine vulcanică şi îmbunătăţirea stocării geologice a carbonului – a răcit clima de pe Terra şi a modificat chimia oceanelor, creând condiţii propice pentru evoluţia unor forme de viaţă mai complexe”, a declarat Adriana Dutkiewicz, coautoare a studiului şi profesoară la Universitatea din Sydney.