FOTOGALERIE La 10 ani de când a fost dat în folosință, Pasajul Basarab din capitală nu are nici acum recepția făcută. Este ruginit, vandalizat, iar nodul intermodal arată deplorabil. Trotuarul rulant de la Gara de Nord, complet distrus

Ruginit, plin de graffiti și cu elemente metalice ruginite complet. Așa arată cel mai mare proiect de infrastructură urbană din România la 10 ani de când a fost inaugurat. La 10 ani ani de când Primăria Municipiului București a plătit pentru această investiție nu mai puțin de 255 milioane de euro. Pasajul nu are nici acum recepția făcută.

Nodul intermodal arată însă cel mai rău. Are multe geamuri sparte, toalete vandalizate și insalubre, chioșcuri de informare turistică care nu merg și scări rulante nefuncționale de ani buni. Lifturile sunt singurele care merg însă în exterior sunt mâncate de rugină.

Într-un răspuns pentru presă, Primăria Capitalei susține că pasajul a ajuns să arate așa din cauza litigiilor pe care le-a avut cu constructorul. Litigii care au dus la nesemnarea recepției de către administațiile precedente. Au existat totuși două încercări în acest sens, în anul 2015 și 2018, când, prin Dispoziție de Primar, au fost înființate comisii care să realizeze această procedură. Concret, în anul 2015 comisia constituită a admis recepția cu remedieri, însă Primarul Sorin Oprescu nu a semnat procesul verbal de recepție. În anul 2018, o altă comisie a admis la rândul ei recepția, tot cu remedieri, care trebuiau realizate de către constructor în termen de 90 de zile. Procesul verbal de recepție nu a fost semnat de Primarul Gabriela Firea. Constructorul nu a executat lucrările solicitate, în concluzie comisia a propus respingerea recepției.

Specialiștii consultați de G4Media.ro susțin că fără a avea recepția făcută, lucrarea practic nu există în acte și prin urmare nu poate fi utilizată în condiții de siguranță.

„Inexistenta receptiei, înseamna că acea constructie nu a îndeplinit cerintele initiale din autorizația de construire, condițiile tehnice sau de siguranță, sau pur și simplu este o delăsare administrativă în a finaliza acest proces. Fără recepție, o construcție nu există. Ea nu apare în niciun document ca fiind finalizată și că poate fi utilizată în condiții de siguranță de către cetățeni.”, este de părere Dragoș Dincă, profesor universitar în Administrație Publică, SNSPA.

O altă investiție care nu are recepția semnată și care a fost făcută la pachet cu Pasajul Basarab, este trotuarul rulant de la Gara de Nord. Primaria Generală a plătit în 2013 pentru acesta nu mai puțin de 2.200.000 euro. Încă de atunci a fost lasat în paragina, iar în prezent, este distrus aproape în totalitate. Acesta a fost construit cu scopul de a facilita legătura dintre Gara de Nord și Gara Basarab, dar și între nodul intermodal Basarab. Din pacate, a funcționat doar câteva luni.

Contextul în care a fost construit Pasajul Basarab

Pasajul Basarab are o lungime de 2 km și ar fi potrivit specialiștilor, cel mai mare proiect de infrastructură urbană din România cu cel mai lat pod hobanat din Europa. La acesta s-a lucrat timp de aproape 5 ani si 4 luni. Sustine 4 benzi de circulatie si 2 linii de tramvai pe centrul său și dirijează traficul care vine dinspre nordul Capitalei spre sudul si vestul orasului.

Contractul pentru proiectarea și execuția Pasajului Basarab a fost atribuit de Primaria Capitalei in 2006 , în mandatul primarului Adriean Videanu, firmelor ASTALDI SpA (Italia) si FCC CONSTRUCCION S.A. Termenul de executie era stabilit la 28 de luni, cu finalizare in octombrie 2009, iar bugetul lucrarii avea o valoare de 471.634.475 RON (inclusiv TVA). În anul 2007 au inceput primele săpături, exproprieri si restrictii de trafic. Lucrările la pasaj au inaintat foarte greu, de multe ori fiind blocat partial sau in totalitate santierul din cauza exproprierilor. La asta s-au adaugat si multele lucrari neprevazute pe care a trebuit sa le execute constructorul, afectand direct costul final al lucrarii.

În 2008, noul edil-sef al Capitalei, Sorin Oprescu, a preluat lucrarile intarziate cu 18 luni si pentru a rezolva problemele cu exproprierile a propus ca Pasajul Basarab sa fie declarat o lucrare de utilitate publica, lucru ce s-a si intamplat ulterior. Intarzierile la lucrari s-au resimtit, iar termenul initial de finalizare octombrie 2009 a fost depasit. S-a anuntat apoi in repetate randuri alte si alte termene de finalizare. În final, pasajul a fost inaugurat de Sorin Oprescu în iunie 2011.

Dragoș Porojnicu este și reporter la Știrile TVR / Foto: G4media.ro