FOTO/VIDEO Copiii își lasă la noapte ghetuțele la muzeu și vin dimineață să vadă ce le-a adus Moș Nicolae / Un muzeu unic în România se integrează în viața orașului / Manager: Fără proiecte pentru comunitate, când pleacă turiștii am fi o corabie fantomă

Copiii își lasă la noapte ghetuțele la Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc și vin luni dimineață să vadă ce le-a adus Moș Nicolae. Acesta este doar cel mai recent proiect destinat comunității inițiat de muzeu în ultimele luni, printre cele mai inedite fiind „8 Martie – cu mama, la masă, la muzeu”, „Bucovina Ultra Rocks vine la cină”, „Chipuri de bucovineni” sau experimentul „Plastic Free July”.

„În afară de perioada cu turiști, muzeul devine o corabie fantomă, ceea ce m-a înspăimântat. Dacă nu atragi comunitatea cu proiecte, ea nu va veni să vadă aceeași expoziție de zece ori. (…) Ne uităm pe calendar, vedem ce sărbători urmează și facem un brainstorming cu ce propunem comunității. Apoi încercăm să ne alăturăm la evenimente care deja există, cum este festivalul de film Câmpulung Film Fest sau cursele de alergare montană. La Bucovina Ultra Rocks am făcut o expoziție dedicată la muzeu, dar m-am și proțăpit cu exponate din lemn printre standurile de papuci și ce se mai vindea. Mi-am pus tricou și pantaloni scurți și m-am așezat și eu cu exponatele de la muzeu, doar că nu vindeam nimic. Nu mi-era foarte clar ce căutam acolo, dar lumea vede că suntem prezenți în comunitate, că echipa de aici face treabă”, a declarat pentru G4Media.ro managerul muzeului, Bogdan Stamatin, care a câștigat concursul pentru acest post în luna februarie a acestui an.

În același timp, unul dintre obiectivele managerului este ca muzeul să se poziționeze ca un spațiu de dialog asupra principalului subiect de pe agenda globală – schimbările climatice și relația noastră cu natura.

„Trebuie să ne asumăm o postură. Un reproș care se face la nivel mondial tuturor muzeelor este pasivitatea ideologică. Faptul că ești doar o vitrină nu ajută, trebuie să te implici măcar pentru a provoca dialogul”, spune Bogdan Stamatin.

În această idee a avut loc în vară experimentul „Plastic Free July”, parte dintr-o campanie globală – o familie a strâns timp de o lună toate plasticele care intră și ies din casă, de la peturi și capace, cutii de iaurt sau tuburi de pastă de dinți, până la ambalaje de chipsuri sau nelipsitele punguțe de fructe și legume. Apoi a fost organizată la muzeu expoziția „Plastic! o poveste fără sfârșit”, cu tot acest material adunat. În același timp au fost expuse obiecte vechi din lemn care astăzi au corespondent în obiecte din plastic.

Primul proiect inedit a fost „8 martie – cu mama, la masă, la muzeu”. Instituția era încă închisă, după renovarea cu fonduri europene care a durat 3 ani. Sălile muzeului erau aproape goale, astfel că trei copii care au participat la un concurs au câștigat o masă cu mama la muzeu.

Pe 1 iunie au fost organizate activități pentru copii, iar „Noaptea muzeelor” i-a adus tot pe copii la muzeu.

Un proiect cu succes peste așteptări s-a desfășurat în ultimele zile ale lunii noiembrie, cu ocazia Zilei Bucovinei. Campania „Chipuri de bucovineni” a adus sute de persoane îmbrăcate în costume populare să se pozeze într-o atmosferă de studio foto vechi.

Un muzeu cu o poveste de 85 de ani, lăsat să se degradeze după revoluție, renovat cu fonduri europene și renăscut în acest an

Ajuns la vârsta de 85 de ani, Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc este unic în țară, iar în întreaga lume mai sunt doar câteva cu acest specific – în Asia, unul în Franța și unul în Maroc, spune managerul Bogdan Stamatin.

Apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea grație eforturilor cadrelor didactice de la Școala de Arte și Meserii din Ocolul Câmpulung, cum se numea la acea vreme, în anul 1941, din cauza războiului, întregul muzeu a fost împachetat, pus în tren și trimis undeva în Prahova, pentru a fi pus la păstrare. Dar în 1942 s-a întors integral și până în 1945 a fost instalat în sinagoga din oraș, care era goală, pentru că toți evreii fuseseră trimiși în Transnistria, povestește Bogdan Stamatin.

„Avem poza cu templul evreiesc din oraș cu inscripția «Muzeul Județului Câmpulung». Am găsit foarte multe mărturii fotografice și la împlinirea a 85 de ani, când muzeul a fost și redeschis, am lansat o mediatecă despre muzeu”, a precizat acesta.

Muzeul a fost generalist până în 1967, când toate muzeele din județul Suceava au cunoscut „o reinventare”, iar cel din Câmpulung a devenit Muzeul Artei Lemnului, inițial vehiculându-se chiar ideea unui muzeu al pădurilor.

Perioada cea mai grea a fost după Revoluție, când, asemeni mai tuturor muzeelor din țară, clădirea s-a degradat din cauza subfinanțării. „Un patrimoniu foarte frumos, avem peste 15.000 de obiecte, dar într-o clădire în ruină, fosta prefectură a Câmpulungului”, povestește actualul manager. Însă în ultimii 3 ani a fost renovat printr-un proiect cu fonduri europene.

Un nou început

Din iunie 2021, muzeul s-a redeschis parțial, pentru că amenajarea expoziției principale va mai dura până în primăvara lui 2022, iar Bogdan Stamatin spune că și anul viitor instituția dorește să organizeze cât mai multe evenimente pentru comunitatea locală.

De altfel, „o gașcă mare de voluntari de 16-18 ani” care sunt aproape toată ziua la muzeu dă „o energie pozitivă”.

Iar muzeul ar fi primul din România care a lansat „card de membru”. Cardul costă 85 de lei, dar îți oferă acces la evenimente private, organizate la muzeu.

Sursa foto: Muzeul Arta Lemnului / Facebook