Firea: „Eu trebuie să urmăresc noțiunea de familie în sensul acceptat acum de legislația din România”

Gabriela Firea a declarat, sâmbătă seara, la România TV, că în calitate de ministru al Familiei trebuie să urmărească „noțiunea de familie în sensul acceptat acum de legislația din România”, iar dacă vor avea loc schimbări legislative acestea vor fi în urma unor dezbateri naționale.

Gabriela Firea a fost întrebată de moderator dacă nu o „sperie această resetare mondială pe care o vedem și în România că prinde contur”.

„Sunt puțin îngrijorată, dar sunt o persoană înclinată spre dialog, spre comunicare, spre înțelegerea tuturor oamenilor. Dumnezeu ne învață să fim buni, iertători, receptivi. Cine e fără de păcat să ridice piatra. Eu trebuie să urmăresc noțiunea de familie în sensul acceptat acum de legislația din România. Dacă se va schimba ceva, cu siguranță va fi cu un vot popular, cu o dezbatere publică, în sensul acceptării anumitor noțiuni care au fost deja asimilate în unele țări din UE și să vedem cum vor fi acceptate sau nu de români. Nu decide Gabriela Firea, aici vor fi dezbateri naționale”, a răspuns Gabriela Firea.

În 28 septembrie 2021, Camera Deputaţilor a respins propunerea legislativă privind parteneriatul civil, doar USR exprimându-se în favoarea susținerii proiectului. Proiectul avea ca obiect de reglementare stabilirea regimului juridic al parteneriatului civil, prin instituirea principiilor, a efectelor încheierii acestora, precum şi a procedurilor ce urmează a fi aplicate de organele competente în privinţa încheierii şi încetării parteneriatelor civile.

România, sub amenințarea unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene pentru nerespectarea drepturilor LBGT

Comisia Europeană a declanșat în 2020 procedura de pre-infringement împotriva României, în urma unei plângeri formulate de asociația Accept, care a acuzat statul român că nu respectă deciziile CJUE și CCR pronunțate în cazul Coman-Hamilton.

Acesta este un prim pas prin care Comisia Europeană încearcă să clarifice problemele cu statele membre pentru a evita, dacă este posibil, declanșarea procedurii de infringement.

Adrian Coman şi Robert Clai Hamilton s-au căsătorit în 2010, în Bruxelles. Ei au cerut ca uniunea lor să fie recunoscută şi pe teritoriul României, fiind vorba despre cetăţeni europeni cu drepturi egale.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis pe 5 iunie 2018, răspunzând unei întrebări adresate de CCR,  că un cuplu căsătorit format din două persoane de același sex este recunoscut ca atare în orice țară din Uniunea Europeană în ceea ce privește libera circulație.

CJUE a statuat că, deși statele membre sunt libere să autorizeze sau să nu autorizeze căsătoria homosexuală, ele nu pot împiedica libertatea de ședere a unui cetățean al Uniunii prin refuzul de a acorda soțului său de același sex, cetățean al unei țări non-UE, un drept de ședere derivat pe teritoriul lor.

După decizia CJUE, și Curtea Constituțională din România a decis, în iulie 2018, că statul trebuie să recunoască dreptul de ședere în România al persoanelor de acelaşi sex căsătorite, dacă unul dintre membrii cuplului este cetățean UE.

Citește și:

LISTĂ Șase europarlamentari de la USR PLUS au votat proiectul de rezoluție privind sancționarea statelor care nu respectă drepturile LGBTIQ+, inclusiv România / PSD a votat în bloc împotrivă / Cei mai mulți liberali s-au pronunțat împotrivă, unii s-au abținut

Sursa Foto: Unsplash