Premieră: România e obligată să recunoască libertatea de ședere pe teritoriul său a membrilor de familie, care includ și soții de același sex
România trebuie să recunoască libertatea de ședere pe teritoriul său a membrilor de familie, care includ și soții de același, a decis marți Curtea Europeană de Justiție (CEJ), potrivit unui comunicat de presă transmis G4Media.ro. Această nu înseamnă însă că România trebuie să și legalizeze căsătoriile între persoanele de același sex, mai arată CJUE.
”Noțiunea <<soț>>, în sensul dispozițiilor dreptului Uniunii privind libertatea de ședere a cetățenilor Uniunii și a membrilor familiilor lor, cuprinde soții de același sex”, se arată în comunicatul Curții.
”Drepturile recunoscute resortisanţilor statelor membre prin această dispoziţie îl includ pe cel de a duce o viaţă de familie normală atât în statul membru gazdă, cât şi în statul membru a cărui cetăţenie o deţin, cu ocazia întoarcerii în acest stat membru, beneficiind de prezenţa alături de ei, pe teritoriul statului membru respectiv, a membrilor familiei lor”, se arată și în decizia Curții Europene.
Totodată, CEJ a decis că această obligație nu înseamnă că statul respectiv trebuie să și legalizeze căsătoriile între persoanele de același sex.
”Obligația unui stat membru de a recunoaște, exclusiv în scopul acordării unui drept de ședere derivat unui resortisant al unui stat non-UE, o căsătorie homosexuală încheiată într-un alt stat membru conform dreptului acestui stat nu aduce atingere instituției căsătoriei în acest prim stat membru. În special, această obligație nu impune acestui stat membru să prevadă, în dreptul său național, instituția căsătoriei homosexuale”, se mai arată în comunicat.
Decizia Curții Europene de Justiție a fost dată în cazul Coman – Hamilton.
Adrian Coman, cetățean român, şi Robert Clabourn Hamilton, cetățean american, s-au căsătorit în 2010, în Bruxelles. Aceştia au cerut ca uniunea lor să fie recunoscută şi pe teritoriul României, în baza dreptului la liberă circulație în cadrul Uniunii Europene, fiind vorba despre cetăţeni europeni cu drepturi egale.
Pentru că în Codul civil din România este interzisă recunoașterea căsătoriilor homosexuale încheiate în alte state, cei doi au ridicat o excepție de neconstituționalitate la CCR. La rândul său, Curtea s-a adresat CEJ, pe care a întrebat-o dacă Robert Hamilton intră în sfera noțiunii de „soț” al unui cetățean al Uniunii care și-a exercitat libertatea de circulație și trebuie, prin urmare, să i se acorde un drept de ședere permanentă în România.
Răspunsul CEJ este că ”noțiunea <<soț>>, care desemnează o persoană legată de o altă persoană prin căsătorie, este neutră din punctul de vedere al genului și este, așadar, susceptibilă să înglobeze soțul de același sex al unui cetățean al Uniunii”.
Curtea Europeană de Justiție își explică decizia prin faptul că refuzul unui stat membru de a recunoaște căsătoria unui cetățean european cu unul non-european, de același sex, căsătorie legal încheiată într-un alt stat membru al Uniunii, este susceptibil să împiedice exercitarea dreptului acestui cetățean de liberă circulație și de ședere pe teritoriul statelor membre.
”Aceasta ar face ca libertatea de circulație să varieze de la un stat membru la altul în funcție de dispozițiile de drept național care guvernează căsătoria între persoanele de același sex”, mai precizează comunicatul CEJ.
Mai multe țări din UE au adoptat legi care permit uniuni consensuale sau parteneriat civil încă din anii 90 sau începutul anilor 2000. Legea parteneriatului a fost adoptată în Islanda în 1996, legea luxemburgheză a parteneriatului în 2004, în Marea Britanie parteneriatul înregistrat a fost adoptat în 2004, Olanda recunoaște prin lege coabitarea neînregistrată din 1979, iar parteneriatul înregistrat din 1999. În fostul spațiu comunist, Croația recunoaște din 2003 coabitarea neînregistrată, iar din 2014 a fost adoptată o lege a parteneriatului civil aplicabilă, însă, exclusiv cuplurilor de același sex. În 2016, Estonia a adoptat o lege privind parteneriatul civil care se aplică atât cuplurilor heterosexuale, cât și persoanelor de același sex. Ungaria a legiferat în 2009 parteneriatele înregistrate, care vizează exclusiv cuplurile de același sex.
UPDATE: Răzvan Horațiu Radu, fostul agent guvernamental al României pe lângă CJUE, a explicat pentru G4Media.ro efectele deciziei de astăzi.
„Hotărârea CJUE este foarte echilibrată și vine să consfințească importanța libertății de circulație a persoanelor, valoare fundamentală a UE. În primul rând subliniez că hotărârea este despre libertatea de circulație cu componenta sa, dreptul de ședere. Curtea subliniază clar că nu poți împiedica libertatea de circulație și dreptul de ședere soțului unui cetățean UE, indiferent de sexul acestuia.
În al doilea rând, Curtea precizează foarte clar că aceste aspecte nu aduc atingere modalității în care un stat își reglementează instituția căsătoriei. Curtea nu obligă un stat să reglementeze căsătoriile între persoanele de același sex.
Totuși, în scopul exclusiv al libertății de circulație și a dreptului de ședere, statele membre UE trebuie să recunoască căsătoriile din alte state, indiferent de sexul soțului.
În concluzie, cred că hotărârea trebuie privită cu echilibru și în spiritul legislației UE pe care Curtea de la Luxemburg a interpretat-o, mai ales că ea nu contravine legislației naționale”.
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank