Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Alegerile parlamentare din Ungaria din 12 aprilie 2026 marchează nu doar o luptă politică dură pentru putere între premierul Viktor Orban și liderul de opoziție Peter Magyar, ci și un moment istoric: Partidul Socialist Maghiar (MSZP), moștenitorul direct al fostului Partid Comunist, a anunțat că nu va mai candida, punând capăt unei prezențe de peste trei decenii în peisajul politic ungar. Astfel, Viktor Orban rămâne singurul politician a cărui carieră a început în anii 90.
Decizia vine într-un context în care partidele de stânga, inclusiv MSZP, nu mai ating pragul electoral de 5% în sondaje, iar opoziția se reconfigurează radical prin Partidul Tisza, condus de Péter Magyar (ex-Fidesz), și a declinului partidului Fidesz al lui Viktor Orbán.
Istoria Partidului Socialist Maghiar este strâns legată de cea a comunismului în Ungaria. După căderea regimului comunist în 1989, Partidul Socialist Muncitoresc Ungar (MSZMP) s-a transformat în MSZP, abandonând principiile centralismului democratic și dictaturii proletariatului.
Această tranziție a marcat începutul unei noi ere, în care fostul partid – stat a încercat să se reinventeze ca o formațiune social-democrată de tip european. A ajuns și la putere în mai multe rânduri.
Totuși, de-a lungul anilor, MSZP a pierdut din influență, fiind depășit de noi partide și de schimbările sociale și economice din Ungaria postcomunistă.
În ultimii ani, Partidul Socialist Maghiar a scăzut dramatic în sondaje, neatingând pragul necesar pentru a intra în Parlament. Această situație a determinat conducerea partidului să ia decizia istorică de a se retrage din cursa electorală pentru a nu fragmenta voturile opoziției, potrivit 24.hu.
Un moment-cheie în declinul Partidului Socialist Maghiar a fost discursul de la Balatonőszöd din mai 2006, rostit de atunci premierul Ferenc Gyurcsány. Într-o înregistrare confidențială, scursă în spațiul public, Gyurcsány a recunoscut că guvernul său „a mințit dimineața, la prânz și seara” pentru a câștiga alegerile din aprilie 2006, ascunzând gravitatea situației economice a țării și lipsa unui program real de reformă.
Scandalul provocat de aceste declarații a declanșat proteste masive în Budapesta și o criză politică fără precedent, care a slăbit ireversibil încrederea publicului în Partidul Socialist. Deși Gyurcsány a reușit să-și păstreze funcția pentru încă doi ani, imaginea partidului a fost grav afectată, iar MSZP a pierdut sprijinul electoratului, deschizând calea ascensiunii Fidesz și a lui Viktor Orbán.
Acest episod a marcat începutul sfârșitului pentru socialiști, care nu și-au mai revenit niciodată, culminând cu retragerea de la alegerile din 2026, după ani de declin electoral și marginalizare politică
Decizia MSZP de a nu participa la alegeri nu este izolată. În ianuarie 2026, alte trei partide de opoziție – Mișcarea Soluție, Partidul Erei celei de-a Doua Reforme și LMP – Partidul Verde din Ungaria – au anunțat și ele că nu vor candida, invocând același motiv: evitarea fragmentării voturilor opoziției și facilitarea unei schimbări de guvern.
Această strategie reflectă o tendință mai largă în rândul opoziției de a se consolida în jurul unor forțe politice mai puternice, capabile să contracareze dominația Fidesz.
Contextul actual al alegerilor din Ungaria este unul de polarizare și de căutare a unei alternative la politica naționalistă a lui Viktor Orbán. După 16 ani de guvernare Fidesz, electoratul pare deschis la schimbare, iar partidul Tisza, condus de Péter Magyar, un fost membru Fidesz, a reușit să atragă sprijin semnificativ, conducând în majoritatea sondajelor. Magyar promite o politică pro-occidentală, transparentă și orientată spre valorile democratice, în contrast cu retorica anti-Bruxelles a lui Orbán.
Retragerea Partidului Socialist de la alegeri simbolizează nu doar sfârșitul unei epoci, ci și recunoașterea faptului că Ungaria postcomunistă a evoluat într-o direcție în care vechile structuri politice nu mai găsesc loc. MSZP, odată puternic și influent, a devenit victimă a propriului trecut și a incapacității de a se adapta la noile realități politice și sociale.
În România PSD, urmașul Partidului Comunist Român, este cel mai votat partid.
Tâlharii pesedeu care jefuiesc averea publică au capturat statul eșuat care este România.
”neatinzând” e cam departe pe tastatură z de g…