EXPLICATIV De unde taie coaliția bani pentru ajutoarele pensionarilor: amână plata salariilor magistraților, mărite retroactiv chiar de judecătorii Curții Supreme. Cum s-a ajuns la această majorare de salarii fără precedent

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Proiectul de buget trimis de Ministerul Finanțelor în Parlament prevede o creștere cu circa 4,5 miliarde de lei a bugetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea. Banii aveau ca destinație plata salariilor magistraților, majorate retroactiv. Unele dintre aceste plăți vor fi însă amânate, potrivit deciziei de joi a coaliției, ca să facă loc ajutoarelor pentru pensionari promovate de PSD.

Dar cum a ajuns guvernul să fie obligat să plătească magistraților – judecători și procurori – aceste sume astronomice? Explicația e simplă: magistrații înșiși și-au mărit salariile, sfidând practic politicile fiscale și salariale ale puterii executive și puterii legislative.

În 2023, Înalta Curte – condusă atunci de Corina Corbu, și Parchetul General – condus de Alex Florența, au decis să crească salariile judecătorilor și procurorilor cu 25%, retroactiv. Creșterile de salarii se aplică retroactiv pentru toate salariile magistraților și grefierilor începând cu 2018, au decis atunci cele două instituții.

Impactul bugetar a fost enorm, dat fiind că această majorare retroactivă a dus automat și la creșterea pensiilor magistraților, care se calculează în funcție de noul salariu mărit.

Curtea Supremă a decis în 2023 majorarea retroactivă de salarii prin creșterea valorii de referință în funcție de care se calculează valoarea salariilor, de la 485 de lei la 605. Asta înseamnă că mii de magistrați trebuie să primească, fiecare, sume de zeci de mii de euro.

Guvernul a recunoscut implicit această decizie considerată ”scandaloasă” de o parte a societății civile prin plata, în 2023, a circa un miliard de lei. Astfel, guvernul Ciolacu a plătit prin hotărârea de guvern 1.279 din 18 decembrie 2023 suma de 767 milioane de lei pentru Curtea Supremă și 333 de milioane de lei pentru Parchetul General.

O ordonanță de urgență adoptată în 14 decembrie (OUG 115 din 2023) prevedea eșalonarea plăților astfel:

(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești definitive având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2024, se va realiza astfel:
a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;
b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;
c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.

În 2025, plata tranșei a fost amânată din cauza deficitului bugetar – record în UE, ceea ce înseamnă că în bugetul pentru 2026 trebuie prevăzută plata a două tranșe. Așa s-a ajuns la suma imensă de aproape 4,5 miliarde de lei programată pentru acest an.

Guvernul ar putea amâna însă plata uneia dintre tranșe, potrivit unor juriști consultați de G4Media, astfel încât să împingă plățile cu încă un an.

Context

G4Media a explicat că în 2023 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și Parchetul General au decis să crească salariile judecătorilor și procurorilor cu 25%, retroactiv. Cele două instituții au susținut că deciziile de majorări salariale vin ca urmare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în acest sens şi pentru uniformizarea regulilor de salarizare.