EXPLAINER Care e miza referendumului organizat de Nicușor Dan în București și ce se va întâmpla dacă bucureștenii îl validează

Bucureștenii sunt chemați duminică, 24 noiembrie, de către primarul general Nicușor Dan, să participe la un referendum local care vizează schimbarea unor principii de bază privind administrarea orașului. Referendumul a fost promis de Nicușor Dan încă din campania pentru al doilea mandat la Primăria Capitalei, la alegerile locale ce au avut loc în iunie. El vrea să obțină suportul bucureștenilor pentru a modifica modul cum se împart banii între sectoare și Primăria Capitalei, iar dezvoltarea în materie de construcții să-i revină exclusiv lui.

Ce se întâmplă dacă referendumul trece

Conform legislației, referendumurile locale pe teme de interes deosebit sunt facultative. Distincția este făcută astfel față de cele obligatorii care privesc demiterea primarului sau modificarea unităților administrativ-teritoriale.

Pentru ca votul bucureștenilor din 24 noiembrie să fie transpus în realitate, să devină „lege” și să se aplice este nevoie de schimbări legislative în Parlament, iar primarul independent Nicușor Dan, fără un partid politic, se bazează pe faptul că modificările legislative solicitate nu vor putea fi ignorate de parlamentari. Într-o conferinţă de presă, Nicușor Dan a explicat că este esenţial ca acest referendum să treacă pentru a accelera dezvoltarea oraşului şi a reduce decalajul faţă de capitalele din Europa Occidentală.

„Cred că nu se pune problema ca modificările legislative solicitate de bucureşteni pentru viaţa lor, pentru administrarea oraşului, să fie ignorate de către parlamentari”, a afirmat primarul. El a spus că va fi foarte activ atunci când se va discuta bugetul naţional pe 2025.

Nicuşor Dan a adăugat că, având o majoritate de dreapta în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, ar fi ideal ca şi Parlamentul să fie dominat de o majoritate similară, pentru a facilita dialogul, în ideea în care alegeri parlamentare au loc peste o săptămână în 1 decembrie. Totuşi, a precizat că, indiferent de configuratia politică la nivel naţional, autorităţile bucureştene vor comunica instituţional pentru a susţine interesele oraşului.

Întrebat ce s-ar întâmpla dacă bucureştenii nu ar susţine propunerile din referendum, Dan a răspuns că situaţia nu ar putea fi mai rea decât mandatul său anterior, în care a avut de gestionat datorii şi multe probleme nerezolvate.

Convocării referendumului local nu i s-a opus niciun partid politic relevant reprezentat la nivelul Bucureștiului, chiar dacă au mai existat critici cu privire la modul în care se vor aplica propriu-zis soluțiile. Necesitatea referendumului a mai rezultat și dintr-o suprapunere a atribuțiilor în materie de autorizare între primarul general și cei ai sectoarelor.

Data și procedurile referendumului

Referendumul local din București are loc pe 24 noiembrie 2024, aceeași zi în care se va desfășura primul tur al alegerilor prezidențiale. Astfel, alegătorii din București vor fi chemați să răspundă la trei întrebări importante legate de organizarea administrativă și financiară a orașului și de politici sociale.

Întrebările referendumului

Cele trei întrebări propuse spre vot sunt:

• „Sunteți de acord ca Primarul General al Municipiului București să emită autorizațiile de construire pe întreg teritoriul administrativ al orașului?”

Aceasta se referă la atribuirea competenței de a emite autorizațiile de construire de la primăriile de sector către Primăria Generală, cu scopul de a centraliza procesul și a stopa dezvoltarea haotică a orașului.

• „Sunteți de acord ca repartizarea între Primăria Municipiului București și primăriile de sector, a impozitelor pe venit și a taxelor și impozitelor locale colectate de la bucureșteni să fie aprobată de către Consiliul General al Municipiului București?”

Întrebarea vizează modul în care se vor distribui resursele financiare, iar în teorie reîmpărțirea ar trebui să asigure o gestionare echitabilă și eficientă a fondurilor pentru dezvoltarea capitalei în funcție de proiecte. În practică, împărțirea se va face prin vot politic în Consiliul General al Municipiului București (CGMB), unde primarul independent Nicușor Dan nu are încă o majoritate politică constituită.

• „Sunteți de acord ca Primăria București să finanțeze și să implementeze un program de educație pentru sănătate și prevenire a consumului de droguri în toate școlile din București?”

Această întrebare se referă la inițiativele educaționale și de prevenire a consumului de droguri în rândul tinerelor generații.

Organizarea votului și buletinele de vot

În ziua referendumului, alegătorii din București vor vota în aceeași secții și între aceleași ore (7:00 – 21:00) ca și în cazul alegerilor prezidențiale. Cu toate acestea, vor exista 4 urne de vot distincte: una pentru alegerile prezidențiale și trei pentru fiecare dintre cele trei întrebări de la referendum. Fiecare alegător va primi patru buletine de vot:

• Un buletin de vot pentru alegerea președintelui României.
• Trei buletine de vot pentru cele trei întrebări de la referendum.

Buletinele de vot vor avea două opțiuni de răspuns: „DA” sau „NU”, iar alegătorii vor trebui să aplice ștampila pe una dintre aceste opțiuni pentru ca votul să fie valabil. În secțiile de votare vor fi amplasate patru urne, fiecare pentru un tip de scrutin. Dacă alegătorii greșesc și introduc un buletin de vot într-o urnă greșită, acesta va fi totuși valid, atâta timp cât opțiunea este corect exprimată.

Cine poate vota?

La referendum pot participa toți cetățenii români cu vârsta de peste 18 ani care au domiciliul sau reședința în București. Acest lucru include și persoanele care au obținut recent viză de flotant. De asemenea, alegătorii cu mobilitate redusă vor putea vota la secția de votare care le este cea mai apropiată și vor fi trecuți pe listele suplimentare, pentru a asigura accesul la vot pentru toți cetățenii, indiferent de condițiile lor fizice.

Condițiile de validare a referendumului

Pentru ca referendumul să fie validat, este necesar ca 30% din 1,8 milioane, cât reprezintă numărul total de alegători din București, adică aproximativ 540.000 de persoane, să participe la vot. În plus, pentru ca rezultatele să fie valide, opțiunile valabil exprimate trebuie să reprezinte cel puțin 25% din totalul persoanelor cu drept de vot, ceea ce înseamnă cel puțin 450.000 de voturi valide.

Referendumul trebuie votat de 50% plus 1 din votanți pentru a trece.

Costurile organizării referendumului

Organizarea referendumului local presupune un cost estimat de aproximativ 10-11 milioane lei, acoperind cheltuielile pentru materialele de vot, urnele, indemnizațiile personalului implicat și alte cheltuieli logistice. Primăria Capitalei a suplimentat indemnizațiile persoanelor implicate în procesul electoral cu 50%, pe lângă cele prevăzute de stat, pentru a motiva personalul care lucrează în aceste zile.

De ce este important referendumul?

Primarul general Nicușor Dan a subliniat importanța acestui referendum pentru viitorul administrativ al Capitalei. Printre motivele menționate de el se numără:

Repartizarea echitabilă a resurselor financiare: În prezent, distribuția impozitelor și taxelor între Primăria Generală și primăriile de sector este considerată inechitabilă și ineficientă, ceea ce a dus la stagnarea dezvoltării orașului pe componenta de transport public, managementul traficului, gestionarea încălzirii orașului, în timp ce unele primării de sectoare au avut cheltuieli exagerate pentru pavaje sau schimbare de borduri.

Dezvoltarea haotică a Bucureștiului: Întrebarea privind atribuirea autorizațiilor de construire la nivelul Primăriei Generale vizează stoparea dezvoltării nesustenabile și ilegale a capitalei.

Prevenirea consumului de droguri în școli: Implementarea unui program de educație pentru sănătate și prevenirea consumului de droguri în școli, în condițiile în care o cercetare socială a arătat că 12% dintre elevii din București au consumat canabis.