EXCLUSIV Zeci de grefieri din Mureș au câștigat în instanță majorarea salariilor cu 25 % / Decizia, rămasă definitivă prin neapelare / Înalt magistrat: S-a deschis o cutie a Pandorei, toți grefierii și magistrații din țară vor solicita același lucru

23 de grefieri și foști grefieri de la Judecătoria Miercurea Ciuc au câștigat la Tribunalul Covasna majorarea salariilor cu 25 %, retroactiv de la 1 ianuarie 2018, plus rata inflației și dobânzi penalizatoare, se arată în decizia Tribunalului Covasna din dosarul 91/119/2024.

• Vezi aici decizia Tribunalului Covasna

Grefierii au obținut majorarea indicelui în baza căruia se calculează salariiile pentru familia ocupațională ”Justiție” de la VRS (valoare de referință sectorială) de 605,225 lei la VRS de 756.53 lei (+25%).

Aceasta în condițiile în care în 2023 personalul din justiţie a obţinut majorarea VRS de la 484 lei la 605 lei.

”Dispune recalcularea şi plata indemnizaţiilor de încadrare raportat la un indice de valoare sectorială de 605,225 lei +25% (VRS 756.53), majorare prevăzută de art. 38 alin. 3 din Legea 153/2017 şi care nu a fost aplicată de ordonatorii de credite prin raportare la drepturile salariate deja dobândite, de la data de 09.07.2018 şi în continuare, cu depăşirea plafonării prevăzute de art. 38 alin. 6 din Legea 153/2017.

Dispune repararea prejudiciului creat prin neaplicarea dispoziţiilor legale reprezentat de diferenţa salarială rezultată între noua indemnizaţie de încadrare şi indemnizaţia actuală de încadrare, începând cu data de 01.01.2018 şi în continuare, până la plata efectivă a noii indemnizaţii de încadrare (prin obligarea pârâţilor la plata, respectiv la alocarea fondurilor necesare plăţii diferenţelor băneşti corespunzătoare), sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflaţie, la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, până la data plăţii efective”, se arată în decizia instanței.

Decizia, rămasă definitivă prin neapelare

Hotărârea de majorare a fost câștigată în condițiile în care Tribunalul Harghita și Curtea de Apel Mureș (în raza cărora se află Judecătoria Miercurea Ciuc) nu au formulat apărări în dosar, se arată în motivarea deciziei.

”În acest dosar, părţile pârâte TRIBUNALUL Harghita, CURTEA DE APEL TÂRGU MUREŞ, nu au formulat nici un fel de apărări, iar acest fapt constituie o recunoaştere integrală a pretenţiilor părţilor reclamante”, se arată în motivarea Tribunalului Covasna.

În plus, potrivit informațiilor de pe portalul instanțelor, decizia nu a fost apelată de Tribunalul Harghita și Curtea de Apel Mureș.

Tribunalul Covasna a interpretat diferit hotărârea prealabilă a Înaltei Curți nr. 43/2024 care stabilea VRS la doar 605 lei. Tribunalul Covasna a dispus majorarea cu 25 %, adică la 756 lei.

Ce a stabilit Înalta Curte în septembrie 2024

În septembrie anul trecut, un complet pentru dezlegarea unor chestiuni de drept condus chiar de șefa ÎCCJ, judecătoarea Corina Corbu, a stabilit că familia ocupațională ”Justiție” trebuie să primească un VRS de doar 605 lei, nu de 753 de lei.

Înalta Curte a stabilit că personalul din Justiție trebuie să primească doar o majorare cu 25 la sută a salariilor, adică un VRS de la 484 lei la VRS de 605 lei, și pentru cei care nu primiseră deja acest lucru, preciza atunci judecătoarea Corbu pentru G4Media.ro.

”Nu doar că nu este vorba despre acordarea vreunei majorări, dar soluția pronunțată este menită tocmai să elimine posibilitatea acordării în cadrul familiei ocupaţionale ”Justiţie”, prin hotărâri judecătoreşti, a unor majorări salariale suplimentare derivate din aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (3) din Legea cadru nr.153/2017 față de cele deja acordate prin ordine administrative.

Practic, sunt create doar premisele verificării de către instanţele judecătoreşti învestite cu litigii circumscrise chestiunii de drept dezlegate, a manierei de interpretare şi aplicare de către angajatori a dispoziţiilor art. 38 alin. (3) din Legea cadru nr.153/2017 şi este validată practica ordonatorilor de credite care au procedat deja, în aplicarea etapizată a legii menţionate, la acordarea acestor majorări salariale care au compensat efectele trecerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a contribuţiilor sociale de la angajatori la angajaţi.

Raportul votat în unanimitate arată că este incontestabil că există ordonatori de credite/angajatori ai diferitelor categorii profesionale din cadrul familiei ocupaționale „Justiție” care au acordat deja majorarea salarială vizată, majorare care produce același efect al creșterii cu 25% a cuantumului brut al indemnizațiilor de încadrare ori al salariilor de bază, indiferent dacă se aplică acestor componente salariale compuse prin înmulțirea coeficientului de multiplicare variabil cu valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, ori dacă se aplică unității de valoare referință sectorială de 605,225 lei din compunerea indemnizațiilor de încadrare ori a salariilor de bază, nefiind posibilă acordarea majorării în ambele variante întrucât s-a produce o dublă majorare.

Prin urmare, majorarea nu poate fi aplicată, simultan ori succesiv în ambele variante, adică atât unității de valoare de referință sectorială de sine stătător, cât și indemnizației de încadrare ori salariului de bază din compunerea cărora aceasta face parte, întrucât s-ar produce o dublă majorare”, arăta ÎCCJ în septembrie 2024 într-un comunicat de presă.

Cum a interpretat Tribunalul Covasna

<< Aşadar, în legătură cu calcularea și plata indemnizaţiei de bază prin raportare la un vrs de 605,225 lei neplafonat, pretenţiile reclamanţilor sunt întemeiate, dreptul fiind recunoscut prin Decizia nr. 88/2023, chestiunea de drept asupra căreia părţile au opinii contradictorii fiind aceea a îndrituirii reclamanţilor la plata indemnizaţiei brute lunare calculată cu un vrs de 605,225 lei neplafonată, majorată cu 25%.

Relativ la aceasta, devine aplicabilă decizia ÎCCJ 43/2024 potrivit căreia „ În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, cuantumul brut al salariilor de bază, respectiv al indemnizaţiilor de încadrare din cadrul familiei ocupaţionale de funcţii bugetare „Justiţie”, stabilite prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei, se majorează, începând cu data de 1 ianuarie 2018, cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, iar angajatorii nu au acordat deja această majorare.”

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în esenţă, în scopul argumentării acestei dispoziţii a reţinut elementul de egalizare salariară explicat la paragrafele 127-129 din decizie:

„ 127. Un argument subsidiar în susţinerea opiniei potrivit căreia cuantumul brut al indemnizaţiilor de încadrare, respectiv al salariilor de bază, compuse cu valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei, înmulţită cu un coeficient de multiplicare variabil, se majorează cu 25%, începând cu data de 1 ianuarie 2018, conform art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, îl reprezintă şi faptul că, prin Ordinul nr. 105 din 29 martie 2023, emis de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr 304/2022 privind organizarea judiciară şi al dispoziţiilor art. 7 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu completările ulterioare, în vederea stabilirii drepturilor salariale ale judecătorilor din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a stabilit că, „începând cu data de 1 ianuarie 2018, judecătorii prevăzuţi în anexă, parte integrantă din prezentul ordin, vor fi salarizaţi prin acordarea valorii de referinţă sectorială în sumă de 605,225 lei, pentru intervalele de timp indicate în anexă în fiecare caz în parte”.

128. Ulterior, Ordinul nr. 105 din 29 martie 2023 a fost completat prin Ordinul nr. 114 din 11 aprilie 2023, în sensul că drepturile salariale stabilite în conformitate cu Ordinul nr. 105 din 29 martie 2023 (…) se calculează cu luarea în considerare a dispoziţiilor art. 1 din Ordinul preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 5 din 16.01.2018”, în timp ce art. 1 al acestui din urmă ordin, emis şi în baza art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, prevede că „începând cu data de 1.01.2018 cuantumul brut al indemnizaţiilor de încadrare/salariilor de bază (…) se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25 al Legii-cadru nr. 153/2017, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

129. Or, atât timp cât prin Ordinul nr. 105 din 29 martie 2023, completat prin Ordinul nr. 114 din 11 aprilie 2023, acte administrative care se bucură de prezumţia de legalitate şi sunt executorii inclusiv cu privire la aspectul relevant din prezenta sesizare, respectiv aplicarea majorării cu 25% a cuantumului brut al indemnizaţiilor de încadrare, în temeiul art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, pentru o categorie profesională din cadrul familiei ocupaţionale de funcţii bugetare „Justiţie”, majorare reliefată în anexele care fac parte din ordinele amintite, cu atât mai mult, în considerarea caracterului de generalitate a dispoziţiilor legale care reglementează majorarea salarială, caracter rezultat din identitatea de interpretare faţă de cea dată de către Curtea Constituţională prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 majorărilor salariale prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 10/2007, se impune a statua în sensul că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, cuantumul brut al salariilor de bază, respectiv al indemnizaţiilor de încadrare din cadrul familiei ocupaţionale de funcţii bugetare „Justiţie”, stabilite prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei, se majorează, începând cu data de 1 ianuarie 2018, cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.”

Așadar, această decizie dezleagă dreptul reclamanţilor la acordarea unei majorări de 25 % a indemnizaţii de bază calculată cu un vrs de 605,225 lei neplafonată, însă acordarea efectivă a diferențelor salariale rezultate din aplicarea acesteia, printr-o hotărâre judecătorească pronunţată într-un litigiu este lăsată la latitudinea instanței care “are obligaţia, în temeiul art. 22 din Codul de procedură civilă, de a verifica în ce măsură, până la soluţionarea litigiilor, s-a procedat la majorarea cu 25% a cuantumului brut al indemnizaţiilor de încadrare, respectiv al salariilor de bază constituite cu valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei, majorare prevăzută de dispoziţia legală a cărei interpretare se solicită, ceea ce face ca aplicarea art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, în maniera interpretată prin prezenta decizie, să se realizeze doar în măsura în care angajatorii nu au acordat deja această majorare”- paragraf 132 din decizie.

Cum, în speţă, prin Decizia 88/2023 li s-a stabilit reclamanţilor dreptul la o indemnizaţie de salarizare neplafonată calculată prin aplicarea vrs 605,225 lei pe considerentul ca reclamanţii beneficiază de salarizarea prin raportare la un vrs de 605,225 lei, drept recunoscut prin hotărâri judecătoreşti și născut în patrimoniul lor anterior intrării Legii 153/2017 în vigoare, este evident că aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv majorarea de 25 % a cuantumului brut al salariilor de bază, respectiv al indemnizaţiilor de încadrare din cadrul familiei ocupaţionale de funcţii bugetare „Justiţie” trebuie sa se facă la o indemnizaţie calculată prin aplicarea acestui vrs deja câștigat, chiar dacă hotărârile judecătoreşti care l-au stabilit au fost pronunţate ulterior intrării Legii 153/2017 în vigoare.

Relativ la plata efectivă a acestor drepturi astfel stabilite, instanţa va ţine seama la admiterea acţiunii de faptul că este inadmisibil ca nişte drepturi salariale să fie recunoscute doar pe actele instituţiilor angajatoare ,să fie încă neplătite dar şi de faptul că există în cadrul Tribunalului Covasna o practică judiciară în care au fost deja analizate şi admise drepturi salariale similare cu cele din prezenta cauză >>, a motivat Tribunalul Covasna.

Înalt magistrat: ”S-a deschis o cutie a Pandorei, toți grefierii și magistrații din țară vor solicita același lucru”

G4Media.ro a identificat pe portalul Tribunalului Covasna mai multe decizii similare pronunțate. Vezi aici, aici, aici și aici. 

Alte procese similare abia au fost deschise de personalul din Justiție, fără a avea o decizie în primă instanță. Vezi aici, aici și aici.

Context. Doar majorarea din 2023cut cu 25 % de la VRS de 486 de lei la VRS de 605 lei a însemnat pentru Guvern o povară bugetară de aproape un milliard de euro. Ministerul Finanțelor a anunţat că vrea să eșaloneze până în 2029 plata salariilor judecătorilor și procurorilor, după cum G4Media.ro a arătat aici.

Pentru plata acestor bani, în decembrie 2023, guvernul a aprobat virarea a 1,15 miliarde de lei (peste 200.000 de milioane de euro) din Fondul de rezervă aflat la dispoziția Guvernului pentru plata salariilor restante din Justiție, adică a majorărilor obținute în instanță de magistrați și alți angajați din sistem, precum și de salariații din Ministerul Justiției. Fostul ministru al Justiției Alina Gorghiu a solicitat însă 3,7 miliarde de lei (peste 700 de milioane de euro) din Fondul de Rezervă, pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților obținute în instanțe.

Pe 21 iunie 2024, Guvernul Ciolacu a mai acordat alte aproape 120 de milioane de euro pentru restanţele salariale ale magistraţilor şi personalului auxiliar din justiţie.