
EXCLUSIV Deputatul AUR Mugur Mihăescu ”Garcea” a primit, pentru a doua oară, verdict de necolaborare cu Securitatea / Ca informator, ar fi îngrădit libertăți fundamentale, dar nu a denunțat atitudini potrivnice regimului comunist
Pe scurt
- Deputatul AUR Mugur Mihăescu a primit al doilea verdict de necolaborare cu Securitatea, decizia fiind publicată de CNSAS.
- Reverificarea sa în 2024 a fost determinată de candidatura la o funcție publică și apariția unor documente noi care au fost analizate de CNSAS.
- Deși documentele indică faptul că Mihăescu a fost recrutat și a furnizat informații în perioada 1986-1988, CNSAS a decis că acestea nu îndeplinesc condițiile pentru a-l declara colaborator al Securității.
- Mihăescu a recunoscut presiunea și abuzurile sub care a fost nevoit să colaboreze, menționând că a fost constrâns prin violență.
- Decizia CNSAS este contestabilă în termen de 30 de zile, dar, similar unei verificări din 2013, s-a concluzionat că implicarea sa nu a avut efecte directe potrivnice regimului comunist.
Deputatul AUR Mugur Mihăescu a primit, la finalul anului trecut, un al doilea verdict de necolaborare cu Securitatea. Documentul a fost postat, săptămâna trecută, pe site-ul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Mihăescu a mai fost verificat de Consiliu și în 2013, atunci când verdictul a fost același.
Urmărește cele mai noi producții video G4Media
- articolul continuă mai jos -
Reverificarea din 2024 a fost motivată, pe de o parte, de faptul că Mihăescu a candidat din nou pentru o funcție publică (președinte al Consiliului Județean Olt) și, pe de altă parte, de apariția unor ”documente noi și neprocesate” în care apărea numele său (mai multe instituții, printre care Serviciul Român de Informații, au predat Consiliului, în anii din urmă, milioane de acte de arhivă).
Conform Direcției de specialitate din cadrul Consiliului, analiza acestor noi documente a arătat că Mihăescu ”figurează în calitate de informator în dosarul nr. MFI 225654 București. Direcția de specialitate a identificat, în dosarul menționat, informații transmise Securității de domnul Mugur Mihăescu, regăsite în documente redactate de domnia sa și care s-au păstrat în copii dactilo în dosarul mai sus amintit (…)”
Pe baza conținutului acestor acte, Consiliul a decis că lui Mihăescu nu i se poate atribui calitatea de colaborator al fostei Poliții politice, deoarece informațiile sale nu îndeplinesc cumulativ cele două condiții necesare pentru un asemenea verdict. Astfel, informațiile sale ar fi dus la îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale celor vizați, dar nu au denunțat atitudini sau activități potrivnice regimului totalitar comunist.
Legea permite CNSAS să ceară Curții de Apel București constatarea calității de colaborator doar dacă sunt îndeplinite simultan cele două condiții. Conform deciziei, aceasta poate fi contestată la Curtea de Apel București de orice persoană interesată în termen de 30 de zile de la publicarea pe site-ul CNSAS, lucru care a avut loc pe 28 august 2025.
Aceeași motivare pentru un verdict de necolaborare – doar o condiție din două – a primit-o Mihăescu și în 2013, atunci când a fost verificat prima oară, în calitate de candidat la funcția de primar al Sectorului 5 București. În motivarea de la acel moment a arătat că acesta a fost recrutat de Securitate în 1986, pe când își satisfăcea stagiul militar, pentru supravegherea informativă a militarilor și a rezolvării unor sarcini într-un dosar informativ. Tot în 1986 a semnat Angajament primind numele conspirativ ”Mihai”. Ulterior, ca student, între 1986 și 1988, ar fi fost folosit pentru supravegherea informativă a colegilor săi care proveneau din familii de cadre militare.
Motivarea din 2013 prezintă conținutul mai multor note informative semnate de Mihăescu în care deconspira discuții cu colegii din armată, despre un caporal povestind că are relații în Israel și spunând că ”dă dovadă de nervozitate în relațiile cu colegii din subunitate”. De asemenea, după ce a discutat cu un elev de liceu, Mihăescu a transmis că acesta a relatat că ”are foarte multe relații în rândul studenților străini de la facultățile din Craiova”, arătându-i, în acest sens, o bancnotă de 100 de dolari pe care ”îi folosește foarte ușor prin prietenii săi studenți străini care ei merg la Shop și-i cumpără ceea ce dorește”.
Context
G4Media.ro a scris în iulie 2020 că la scurt timp de la recrutare, Mihăescu a început să scrie note despre colegii lui, despre prieteni sau despre persoane necunoscute cu care se împrietenea, obținea informații de la aceștia pe care apoi le transmitea Securității.
Principalele teme care apar în notele semnate de Mihăescu la Securitate sunt relațiile amoroase ale celor cu care discuta, valuta sau obiectele din străinătate pe care aceștia le aveau sau relațiile cu străinii pe care colegii sau prietenii lui le cultivau.
Într-unul dintre episoade, Mihăescu explică Securității cum un coleg de-al său are o iubită în Israel, acolo unde s-a mutat și mama sa, și fratele vitreg, în urma separării de tatăl său care a rămas în România. Mihăescu îl chestionează pe amicul său cu privire la planurile de nuntă ale acestuia cu prietena sa din străinătate, apoi povestește Securității despre felicitările pe care aceștia și le trimit cu diferite ocazii și cu teama ca relația și dialogul lor să nu fie descoperite tocmai de Securitate.
Într-un alt episod, Mihăescu detaliază despre cum un amic își trimite prietenii străini cu valuta pe care o deține să îi cumpere diferite obiecte pe care el nu le putea cumpăra pentru că ar fi fost acuzat că deține ilegal bani străini. Mihăescu subliniază chiar că a văzut cu ochii lui bancnota de 100 de dolari.
Nu în ultimul rând, întors de la munte, din vacanța de după sesiunea de iarnă, Mihăescu povestește Securității cum ”doi prieteni” ai săi au vrut să aducă la o petrecere patru studenți arabi, dar că un profesor s-a opus vehement. Mihăescu își trage de limbă prietenii și află că aceștia aveau o relație veche de vreo doi ani cu arabii și că ar fi vrut să ”permanentizeze” prietenia cu ei, informații care ajung la Securitate cu ajutorul notelor scrise de ”prietenul” lor, Mugur Mihăescu.
Tot în iulie 2020, Mugur Mihăiescu a explicat, citat de Radio Europa Liberă, că a fost ridicat de Securitate pe când avea 18 ani, după ce un coleg de armată l-a pârât pentru că purta o corespondență cu o fată din Franța. El a spus că a fost chemat de ofițerul de contrainformații și bătut până a făcut pe el, după care a fost pus să semneze angajamentul de colaborare cu Securitatea, dându-i-se de ales între a fi trimis la canalul Dunăre-Marea Neagră, într-un batalion disciplinar, cu amenințarea că nu va mai putea să-și termine facultatea, și a scrie note informative. După un an și jumătate a fost căutat acasă și dus la Securitate unde a mai fost bătut o dată și așa a început colaborarea propriu-zisă.
- „În 1986, pe când îmi făceam stagiul militar la Ploiesti am fost pârât, nu turnat, pârât, de un coleg de-al meu de cameră, de 18 ani și el, ca și mine, că scriu scrisori de dragoste unei fete din Franța. În urma acestei pâri am fost chemat la domnul ofițer de contrainformații care m-a băgat într-o cămăruță și apoi m-a bătut până m-am c***t pe mine. După care mi-a spus domnul ofițer că facultatea mea s-a încheiat, că voi fi trimis la canal sau eventual într-un batalion disciplinar dacă nu semnez un angajament. Aveam 18 ani. L-am semnat, da. După un an jumate în care am crezut că m-au uitat, au venit acasă la mine, au venit, m-au luat si m-au dus la sediul Securității din Craiova, acolo unde tovarășul de acolo mi-a oferit o cafea si o țigară de Kent. Cu stânga mi-a întins bricheta și cu dreapta mi-a zburat capul. După care m-a bătut din nou, dar de data asta nu am mai făcut pe mine. Mi-a zis ‘scrie ce știi tu, ce-ți spunem noi, dar scrie’. Și uite așa, din cele 4-5-6 declarații pe care le-am dat până la Revoluție, acestea au fost metodele specifice de extragere a informaților de la acest turnător al Securității care se află acum în fața dumneavoastră. În 1989 când a început Revoluția primul meu gând a fost să mă duc să-l găsesc și să-l împușc pe ăla din Craiova. De nervi am descărcat un încărcător de AKM în clădire. Mă bucur că nu l-am împușcat că devenea erou al Revoluției,” a spus Mugur Mihăescu.
Mugur Mihăescu, cunoscut mai mult pentru personajul polițistului Garcea, pe care l-a interpretat în emisiunea ”Vacanța Mare” (difuzată la PRO TV, în anii perioada 1999-2009), povestea Securității inclusiv întâmplări din vacanțele sau permisiile pe care le petrecea alături de prieteni.
Toate angajamentele semnate de ”Mihai” apar într-o adeverință Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) din 14 noiembrie 2013. Dosarul acestuia a fost studiat de CNSAS după ce Mihăescu și-a depus candidatura pentru Primăria Sectorului 5 la alegerile locale din 2012. În pofida notelor consemnate de CNSAS, instituția a considerat că lui Mugur Mihăescu nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securității.
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen BankCitește și...
Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.