EXCLUSIV Cum a mușamalizat Curtea de Conturi, sub conducerea lui Mihai Busuioc, scandalul sediului Eximbank. Controlul inițial a cerut sesizarea procurorilor și recuperarea unui prejudiciu de 1,2 milioane de euro, dar un control ulterior a diminuat prejudiciul

Imobilul statului român din centrul Bucureștiului unde Eximbank plătește chirie unui intermediar a făcut obiectul unui control al Curții de Conturi în 2017, când șef al Curții era Nicolae Văcăroiu. Raportul cerea sesizarea procurorilor față de conducerea Regiei Protocolului de Stat (RAAPPS) și recuperarea unui prejudiciu de 1,2 milioane de euro. Un an mai târziu, după ce Mihai Busuioc a devenit președintele Curții de Conturi, instituția a reevaluat prejudiciul la doar 85.000 euro după o expertiză contrazisă de realitate. Ca urmare, Curtea de Conturi a refuzat sesizarea procurorilor, după cum arată actele furnizate G4Media chiar de instituție

Informația pe scurt:

– Un control al Curții de Conturi încheiat în 2017 a arătat că RAAPPS a pierdut peste 1,2 milioane de euro pentru că a acceptat să micșoreze chiria plătită de o firmă pentru clădirea str. Barbu Delavrancea nr.6A (în proximitatea Bd. Kiseleff)
– firma chiriașă a cerut să îi fie micșorată chiria din cauza crizei imobiliare, dar a subînchiriat imediat clădirea la Eximbank pe un preț mult mai mare
– experții Curții de Conturi au cerut în 2017 sesizarea procurorilor pentru abuz în serviciu și recuperarea prejudiciului
– un an mai târziu, alți experți ai Curții de Conturi au micșorat prejudiciul produs statului la doar 85.000 de euro. Ei au invocat o expertiză independentă
– Expertiza independentă care a diminuat prejudiciul e contrazisă chiar de actele oficiale ale RAAPPS și ale firmei care închiriase imobilul
– tot în 2018, plenul Curții de Conturi a decis să nu mai sesizeze procurorii și să se mulțumească cu recuperarea prejudiciului micșorat la doar 85.000 de euro
– “Nesimțirea e mare”, a spus premierul Ilie Bolojan despre cazul unei clădiri a statului închiriată de RAAPPS la “un privat” pentru a fi ulterior reînchiriată cu zeci de mii de euro lunar unei bănci de stat. Banca de stat este Eximbank, iar firma privată este Spirmina Corporation (fostă Kiseleff Property, fostă SC MAGNUS IMOBILIAR CONSULT SRL)

Cum a ajuns clădirea din centrul Bucureștiului subiect de controversă

Clădirea din centrul Bucureștiului, amplasată pe Bd. Kiseleff chiar față în față cu Ambasada Rusiei, a fost închiriată de Regia Autonomă a Patrimoniului de Stat (RAAPPS) către firma MAGNUS IMOBILIAR CONSULT în anii 90, după care contractul a fost preluat de frma Kiseleff Property SRL în iulie 2013, firmă care le rândul ei a fost urmată de Spirmina Corporation SRL. Acum, fiferența dintre chiria plătită de banca de stat Eximbank către firma privată (circa 120.000 de euro pe lună) și chiria plătită de firma privată către RAPPS (circa 60.000 de euro pe lună) este de aproape 60.000 de euro pe lună.

Un comportament similar s-a înregistrat încă din 2012, când RAAPPS (adică statul român) primea doar o fracțiune din chiria plătită de Eximbank firmei intermediare, după cum arată documentele furnizate G4Media de Curtea de Conturi.

Ce a constatat raportul inițial al Curții de Conturi

Curtea de Conturi a intrat pe fir în 2017, când a verificat modul în care RAAPPS a acceptat în două momente diferite să micșoreze chiria pe care o percepea firmei private pentru clădire.

Cu prilejul controlului, experții Curții de Conturi au întocmit Raportul de control în care au fost consemnate fapte pentru care s-a apreciat existenţa unor indicii de săvârşire a infracțiunilor de abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu, după cum arată documentele transmise de instituție.

Persoanele implicate în săvârşirea faptelor sunt directorul general al RAAPPS de la acel moment (Gabriel Surdu), 5 membri în Consiliul de administrație al RAAPPS de la acel moment, directorul comercial, directorul juridic și alți angajați, plus o reprezentantă a firmelor intermediare – SC MAGNUS IMOBILIAR CONSULT SRL şi SC KISELEFF PROPERTY SRL.

Raportul remis G4Media.ro arăta că ”în lunile septembrie 2012 și iulie 2013, Directorul General al RAAPPS și Consiliul de Administrație al RAAPPS, au aprobat, în defavoarea RAAPPS, fără nici o justificare legală, reducerea chiriei lunare datorată de SC MAGNUS IMOBILIAR CONSULT SRL pentru imobilul închiriat de aceasta de la RA APPS situat în Bucureşti, str. Barbu Delavrancea nr.6A, prin modificarea prevederilor contractuale urmare a solicitărilor făcute de SC MAGNUS IMOBILIAR CONSULT SRL”.

”SC KISELEFF PROPERTY SRL acționând ca intermediar şi fără a face nici o cheltuială realizează din subînchirieri un profit lunar de 48.054,61 Euro, mult mai mare decât profitul realizat de RA APPS din închirierea imobilului care la data de 01.07.2013 era de 18.261 Euro”, arată raportul citat.

Raportul inițial al Curții de Conturi mai arăta că MAGNUS IMOBILIAR CONSULT SRL a fost singura societate comercială căreia în anul 2012 și 2013 i-a fost redusă chiria de către RAAPPS în timpul derulării contractului de închiriere înainte de termenul stabilit în contract.

Cum și-a schimbat Curtea de Conturi propriile constatări

În 2018, după ce Mihai Busuioc a devenit președintele Curții de Conturi, instituția a făcut un raport de follow-up la RAAPPS pentru a vedea dacă instituția a acoperit prejudiciul. Curtea de Conturi a descoperit că RAAPPS a angajat un evaluator acreditat ”pentru efectuarea reevaluării chiriei pentru imobilul din Bucureşti, str. Barbu Delavrancea, nr. 6A şi pentru obținerea unei estimări obiective şi independente asupra prețurilor practicate pe piață la momentele septembrie 2012 şi respectiv iulie 2013, pentru stabilirea nivelului chiriei posibil obtenabile pentru pentru imobilul în cauză”.

Evaluatorul angajat chiar de RAAPPS a constatat că diferența dintre prețul de pe piața chiriilor și chiria propriu-zisă percepută de RAAPPS după acceptarea scăderii chiriei e de doar 3,43%. Cu alte cuvinte, evaluatorul a absolvit RAAPPS de orice vină pentru scăderea chiriei, arătând că ”procentul se încadrează în marja acceptabilă (20%) prevăzută la pct. 22 din Standardele de evaluare a bunurilor SEV 400”, după cum arată documentul pus la dispoziția G4Media de Curtea de Conturi.

Curtea de Conturi a acceptat evaluarea făcută de evaluator și a recalculat prejudiciul de la bugetul statului la valoarea de doar 85.695,98 euro.

Doar că raportul evaluatorului e infirmat de realitate: firma-intermediar a subînchiriat imediat imobilul la Eximbank cu o chirie mult mai mare decât chiria plătită de firmă la RAAPPS.

Iată fragmentul relevant din raportul Curții de Conturi:

”În numai 9 luni, chiria lunară datorată de SC MAGNUS IMOBILIAR CONSULT SRL a fost redusă cu 22.910 Euro/lună + TVA de la 69.125 Euro/lună + TVA la 46.215 Euro/lună + TVA, o reducere de aproximativ 33,14%. SC KISELEFF PROPERTY SRL a preluat drepturilor și obligațiilor rezultate din contractul de închiriere 3951/21.06.1996 și toate actele adiționale de la SC MAGNUS IMOBILIAR CONSULT SRL, încheind contractul de locațiune nr.1326 din 11.07.2013. La numai 24 de zile de când Consiliului de Administrație al RA APPS a aprobat cea de-a doua reducere a chiriei, SC KISELEFF PROPERTY SRL a subînchiriat în data de 26.07.2013 suprafața de 3.869,65 metri pătrați către EXIMBANK S.A pentru o perioadă de 5 ani cu o chirie de 59.979,57 Euro/lună în regim de scutire din perspectiva TVA (15,50 Euro/mp în regim de scutire din perspectiva TVA). SC KISELEFF PROPERTY SRL a subînchiriat către EXIMBANK şi 50 locuri de parcare cu o chirie de 5.000 Euro/lună + TVA. De menționat este că EXIMBANK a efectuat către SC KISELEFF PROPERTY SRL plata în avans a chiriei pentru spațiile de birouri și pentru locurile de parcare pentru întreaga perioadă contractuală de 5 ani. Scăderea chiriei de la 69.125 Euro/lună+TVA la 46.215 Euro/lună+TVA a condus la scăderea veniturilor obținute de RA APPS din închirierea imobilului din Bucureşti, str. Barbu Delavrancea, nr. 6A, în beneficiul SC MAGNUS IMOBILIAR CONSULT SRL şi ulterior al SC KISELEFF PROPERTY SRL. Prin această scădere s-a provocat un prejudiciu echivalent cu această sumă în dauna RA APPS concomitent cu obținerea unui avantaj patrimonial de către SC MAGNUS IMOBILIAR CONSULT SRL şi ulterior de către SC KISELEFF PROPERTY SRL”.

În ciuda evidenței că evaluarea era contrazisă de realitatea din acte, Curtea de Conturi a decis să închidă speța. În luna august 2018, Departamentul II din Curtea de Conturi, cel care face controalele efective, a cerut punctul de vedere al Departamentului Juridic al Curții de Conturi în cazul RAAPPS, iar acesta a fost nefavorabil sesizării organelor de urmărire penală, se arată în documentele remise de instituție G4Media.

Apoi, Departamentul II a supus aprobarea Plenului Curții de Conturi propunerea de nesesizare a organelor de urmărire penală pentru abaterile consemnate în cazul RAAPPS. În data de 19 septembrie 2018, această propunere a fost aprobată prin Hotărâre a Plenului Curții de Conturi, plen condus la acel moment de Mihai Busuioc.

Acum, Mihai Busuioc este judecător CCR, propus de PSD și votat de plenul Senatului.

DNA a cerut actele în 2020

În anul 2020, afacerea a intrat și în atenția DNA, care a cerut toate documentele oficiale, după cum a transmis Curtea de Conturi în răspunsul pentru G4Media.

”Curtea de Conturi a transmis Direcției Naționale Anticorupție, la solicitarea acesteia, toate documentele de audit prin care a fost analizat contractul de locațiune încheiat de RAAPPS cu SC Magnus Imobiliar Consult SRL/SC Kiseleff Property SRL, rezultate din misiunea de audit de conformitate (raport de control, decizie, raport de follow-up), precum și documentația aferentă propunerii de nesesizare a organelor de urmărire penală ce a fost supusă dezbaterii şi aprobării Plenului”, se arată în răspunsul Curții de Conturi pentru G4Media.

Nu e clar în ce stadiu sunt cercetările DNA. Vom reveni cu informații.

Cine controlează firma-intermediar

Asociatul unic al companiei private care deține contractul de închiriere a imobilului RAAPPS de pe bulevardul Kiseleff este Peterson-Dăscălița Monica-Maria (54 de ani) din București, potrivit documentelor firmei publicate în Monitorul Oficial.

Monica-Maria Peterson-Dăscălița a fost judecată pentru evaziune fiscală, alături de mai multe persoane într-un dosar instrumentat de Parchetul Tribunalului București.

Potrivit rejust.ro, ea a fost condamnată la un an de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală în martie 2020, de către Tribunalul București. În ianuarie 2023, Monica-Maria Peterson-Dăscălița a scăpat de condamnare pentru că a intervenit prescripția ca umare a aplicării deciziilor CCR. Judecătorii au constatat că femeia și-a achitat partea de prejudiciu.

Documentele furnizate G4Media de Curtea de Conturi:

Rapoartele Curtii de Conturi legate de controlul la RAAPPS în speța sediului Eximbank