EXCLUSIV: Alegeri decisive pentru Viktor Orban. Lebedele negre din Ungaria și bătălia serviciilor secrete. Cum încetează dominația unui partid și regim autocrat?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cultura în sens larg este cel mai puternic element de rezistență la regimurile totalitare, autocrate. Un nou exemplu în acest sens îl constituie concertul mamut de “Demolare a regimului”, organizat de oameni de cultură și media din Ungaria, cu două zile înainte de votul pentru Adunarea națională din statul vecin, din 12 aprilie anul curent. Peste 50 de artiști și trupe din toate genurile de muzică au concertat gratuit, actori au recitat poezii, alături de rularea a multor videoclipuri tematice. Totul a fost atât de creativ construit, încât a redat toate elementele de critică și ironie la adresa regimului Viktor Orbán mai bine decât toți analiștii la un loc. Peste 150 de mii de participanți la manifestarea maraton de peste 5 ore. O atmosferă care doar confirmă dorința de schimbare a regimului, frustrarea și tensiunea acumulată în cei 16 de regim FIDESZ.

Prezenta analiză urmărește să cuprindă principalele elemente ce au caracterizat campania electorală din Ungaria, respectiv posibile evoluții după alegerile generale. Ungaria organizează alegeri generale pentru Adunarea națională cu semnificații politice însemnată, atât pe plan intern, cât și pe plan extern.

Nu întâmplător, alegerile generale din Ungaria, respectiv alegerile primare din SUA, pot fi considerate cele mai importante evenimente politice ale anului 2026.

În Ungaria, premierul Orbán Viktor este la guvernare de 16 ani, perioadă în care a dispus de o majoritate de două treimi în Adunarea națională, a creat regimul iliberal, autocrat, fiind vârful de lance a mișcării globale împotriva vechilor elite, un vector de imagine al mișcărilor de dreapta, MAGA.

PUNCTE CHEIE:

• Cum se naște un regim autocrat? „Cine doarme în democrație se trezește în dictatură.” Johann Wolfgang von Goethe
• Cum încetează dominația unui partid și regim autocrat? Erodarea competenței premierului și a partidului de guvernământ
• Vestul s-a trezit! Schimbarea geopolitică determinată de războiul din Ucraina, revenirea la putere a lui Donald Trump, și izbucnirea războiului din Iran.
• Campania electorală a FIDESZ – alegerile parlamentare din 2026 – sau când poporul a obosit să mai lupte, și refuză ura
• Startup-ul TISZA și campania sa electorală – mesaje simple și micro management politic – înapoi în realitatea internă
• Sistemul care abandonează regimul autocrat – în loc de lebede negre
• Ungaria – câmp tactic al serviciilor secrete străine. Serviciile secrete străine din Vest l-au abandonat pe Orbán Viktor, dar nu și Ungaria
• După 1990, din Ungaria s-a retras doar armata rusă, nu și rușii
• Interesele SUA în alegerile din Ungaria
• Uniunea Europeană și statele din Vest – liniște tactică deplină în campanie
• Dar cum se pot trezi maghiarii după 12 martie?
• Consecințe pe plan internațional a pierderii alegerilor de către Orbán Viktor
• Ce va face Magyar Péter dacă câștigă alegerile
• Relația Ungariei cu UDMR
• Tragedia istorică maghiară continuă

Cum se naște un regim autocrat? „Cine doarme în democrație se trezește în dictatură.” Johann Wolfgang von Goethe

În prezentarea sa, cu titlul A păstra calitatea existenței maghiare, susținută pe data 5 septembrie 2009, în localitatea Kötcse, Viktor Orbán a afirmat că există posibilitatea reală, ca pe următorii 15-20 ani, politica maghiară să fie dominată „de un singur mare partid de guvernământ, un spațiu de putere politică centrală”, și nu de un „spațiu de putere duală”. Liderul opoziției ungare la acel moment, Orbán Viktor își afirmă planul de a crea o guvernare a unui singur partid puternic pentru o perioadă de 15-20 de ani.

Nașterea unui regim este influențată în cea mai mare parte de factori externi. Crearea regimurilor democratice în anii 1990 în statele post comuniste, inclusiv în Ungaria, a fost posibilă prin schimbarea geopolitică globală, care a condus la căderea blocului comunist.

În Ungaria, ca și în alte state post comuniste, s-au creat așteptări imense în anii 1990 de la noul regim, așteptări ce au generat ulterior iluzii la fel de mari. Maghiarii au dorit o societate, un stat al bunăstării și afirmarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Lucrurile nu au evoluat după așteptări, iar maghiarii au generat prin votul lor din 1994, un parlament, în care coaliția de guvernare a avut la dispoziție o majoritate calificată de două treimi.

Nașterea regimului autocrat a lui Orbán Viktor este legat tot de evenimente internaționale: criza financiară globală din care a început în 2008. La acest element internațional, se leagă și un aspect din politica internă, Ungaria a fost primul stat post comunist, în care un partid a reușit să lege două cicluri de guvernare consecutivă: Partidul Socialist Maghiar între anii 2002 – 2010, al doilea ciclu caracterizat fiind de o criză morală profundă a socialiștilor. Exemplul Ungariei a arătat că alternanța la putere în statele post comuniste este necesară, pentru că tinerele democrații nu rezistă la guvernări succesive ale aceluiași partid.

De altfel, o serie de analiști maghiari afirmă că Orbán Viktor a câștigat doar alegerile parlamentare din 2010, următoarele alegeri le-a câștigat prin fraude, deformând sistemul electoral, utilizând instrumente guvernamentale ilegale.

Un alt element important de menționat este specificul maghiar: în istoria Ungariei nu a existat tradiția alternanței la putere. Istoria Ungariei este caracterizată de cicluri de guvernare lungi, atât în Imperiul Austro-Ungar, cât și în timpul celor două Războaie Mondiale (guvernarea lui Horty Miklos), și evident în perioada comunistă regimul lui Kádár János. Toate guvernările pe perioade lungi, exercitate de o singură putere politică, au dus la crize profunde în Ungaria, care a dat în ultimii 100 de ani, cinci regimuri dictatoriale, autocrate.

Pe parcursul istoriei, electoratul maghiar a dorit un partid mare, cu un lider puternic, de la care așteptarea este să scoată statul din haosul creat de schimbarea de regim și să asigure o guvernare stabilă.

Așa s-a întâmplat și la votul din 2010, când electoratul maghiar a optat pentru un partid puternic, cu un lider puternic, care să scoată Ungaria de haosul creat de guvernul socialist aflat la al doilea ciclu consecutiv la guvernare, și să gestioneze criza financiară globală, care a lovit fundamental Ungaria. De menționat că Orbán Viktor și-a construit partidul pentru momentul anului 2010, timp de 16 ani, din 1994, când după ce abia a trecut pragul electoral la alegerile parlamentare, a realizat că în timp, dacă vrea să devină un partid dominant, trebuie să ocupe locul Partidului Socialist Maghiar.

Cum încetează dominația unui partid și regim autocrat? Erodarea competenței premierului și a partidului de guvernământ

Electoratul percepe și crede în competența guvernărilor de lungă durată. Competența în a asigura serviciile publice, a gestiona economia și finanțele publice, a avea o politică externă dinamică și abilă, care să genereze mândrie națională. Termenul de comparație a electoratului privind competența partidului de guvernământ este opoziția, sau mai precis competența opoziției de a guverna.

Orbán Viktor s-a dovedit a fi un premier competent, a reușit să gestioneze criza financiară globală începută în 2008, după care între anii 2014 și 2019 a livrat un nivel de bunăstare considerabilă societății maghiare.

Căderea intervine la debutul pandemiei COVID-19, dar și din momentul în care UE blochează accesul Ungariei la fondurile europene. Orbán Viktor speculând izbucnirea războiului din Ucraina, și inabilitatea coaliției de partide din opoziție, câștigă în primăvara anului 2022 alegerile parlamentare. Costurile bugetare ale victoriei electorale din 2022, schimbarea politicii UE față de Budapesta, scandalurile politice au dus la șubrezirea competenței premierului și a partidului de guvernământ, ceea ce inevitabil duce la al doilea motiv pentru care încetează dominația unui partid autocrat, scăderea credibilității premierului și/sau a membrilor guvernului.

Un alte element care determină căderea unui partid autocrat este schimbarea unității interne a partidului de guvernământ, care era un bloc compact, acum se simte o schimbare și la FIDESZ, care nu mai constituie un monolit.

Obosește partidul de guvernământ, rutina guvernării a dus la scăderea capacității FIDESZ. Un alt element care intervine este plictiseala electoratului, adresează următoarele întrebări: tot ei sunt? Până când vor să mai fie?

FIDESZ – Alianța Tinerilor Democrați – cum? FIDESZ nu mai este de mult partidul tinerilor, mai ales a celor democrați. Regimurile lungi nu reușesc să integreze noile generații, se creează un ambuteiaj al generațiilor, care nu reușesc să acceadă în poziții de putere. De asemenea, FIDESZ nu a generat noi lideri, care să vină din urmă în politica lor de resurse umane.

Tot în tradiția istorică a maghiarilor se înscrie și faptul că în perioada guvernărilor de lungă durată, guvernul dominant a avut o opoziție extrem de divizată. La fel s-a întâmplat și în guvernările Orbán Viktor, care a avut parte până la acest scrutin, din 2026,
de o opoziție politică puternic fragmentată, care nu a reușit să se impună ca o forță reală, cu șanse de a învinge FIDESZ în competiția electorală.

Exponentul și alter ego-ul lui Orbán Viktor din opoziția maghiară a fost fostul premier Gyurcsány Ferenc. Acest cuplu s-a hrănit reciproc în aceste cicluri electorale, monopolizând spațiul politic ungar, realitate de care au beneficiat ambii oameni politici.

Zebra simbol al corupției a familiei și a regimului Orbán Viktor – ca factor de declin al partidului dominant – se exprimă profund în cazul lui Orbán Viktor, care rupe tradiția istorică a Ungariei. Astfel, în istoria Ungariei nu este caracteristică îmbogățirea liderilor politici, sau a politicienilor, ci a unor oameni de afaceri, oligarhi, interpuși, dar nu politicieni sau membri de familie ai acestora.

Orbán Viktor și FIDESZ depășesc această barieră, rup tradiția istorică.

Familia premierului maghiar, tatăl, fiica acestuia sunt dovediți cu acumularea de averi imense. La fel, liderii FIDESZ (Szijjartó Péter, Rogán Antal, Lázár János) și membri lor de familie, sunt acuzați de îmbogățire nejustificată, dublată de opulența afișată în public.

Relevante sunt și cazurile de corupție ale fostului guvernator al Băncii Naționale, Matolcsy György, sau a ginerelui premierului, Tiborc István, care dintr-un necunoscut a ajuns în top 10 cei mai bogați oameni ai Ungariei, primul loc fiind ocupat de instalatorul de gaze, fost coleg de bancă a premierului, geniul afacerilor, Mészaros Lörinc.

Zebrele și alte animale exotice au apărut pe moșia din Hatvanpuszta, a tatălui premierului, moșie pe care s-a construit un imens complex de lux, care au presupus fonduri ce nu pot fi justificate de familia premierului.

Apariția unui candidat viabil la persoana premierului Orbán Viktor, prima oară după 2010

Una dintre cele mai importante schimbări, a fost reconfigurarea totală a opoziției politice din Ungaria, prin apariția pe scenă a lui Péter Magyar și a partidului său, denumit TISZA.

Prin intrarea în politică a lui Péter Magyar au fost pur și simplu măturate partidele de opoziție care nu au reușit să se unească și să-l bată electoral pe Viktor Orbán în patru cicluri electorale. TISZA a devenit singurul partid de opoziție care vorbește pe o singură voce, pe cea a lui Péter Magyar.

Declanșatorul crizei a fost scandalul grațierii de către președintele Ungariei a unui condamnat pentru complicitate (mărturie falsă) a unui director de orfelinat, condamnat la rândul său pentru pedofilie. În acest context a apărut Péter Magyar

Un alt moment cheie l-a constituit retragerea totală din politică a alter egou-lui lui Viktor Orbán, a fostului premier Gyurcsány Ferenc. Brusc s-a schimbat în totalitate mediul politic,

Viktor Orbán și-a pierdut partenerul în raport cu care s-a construit și din care s-a alimentat în toți acești ani, fostul premier Gyurcsány Ferenc fiind răul stângist, care nu putea să reprezinte o alternativă față de președintele FIDESZ.

Noul challenger, Péter Magyar, a crescut în FIDESZ, cunoaște foarte bine cum gândește și acționează partidul de guvernământ, nu a acceptat nicio inițiativă de colaborare partide de opoziției, niciun compromis, ci și-a constituit propriul partid, obținând un rezultat spectaculos la alegerile europarlamentare din 2024, reușind să devină singurul partid de opoziție pentru alegerile din 2026, celelalte partide din opoziția democrată, neavând nicio șansă să treacă pragul electoral. De altfel, după 36 de ani de la schimbarea de regim, MSZP, Partidul Socialist Maghiar nu candidează la alegerile parlamentare.

Vestul s-a trezit!

Schimbarea geopolitică determinată de războiul din Ucraina, revenirea la putere a lui Donald Trump, și izbucnirea războiului din Iran. Paradoxal, izbucnirea războiului din Ucraina revenirea la putere a lui Donald Trump și izbucnirea războiului din Iran a trezit Vestul în ce privește tolerarea regimului autocrat din Ungaria.

Cea mai grea lovitură este cea a suspendării fondurilor UE, atât în mare parte a celor structurale, dar mai ales cele de reconstrucție (PNRR).

Viktor Orbán, fără aceste fonduri, nu a mai reușit să mențină acele politici de bunăstare pentru populație, și nici să-și alimenteze oligarhii, care în lipsa fondurilor UE sau dovedit a avea afaceri care nu sunt viabile într-o piață concurențială corectă, și nu pot să se constituie în motorul economiei ungare.

Mai mult, subfinanțarea și politizarea domeniilor cheie, a condus la crize profunde în asigurarea serviciilor publice, criză în sistemul de sănătate, educație și transporturi publice.

Din 2022, Vestul a început să se mobilizeze, să conștientizeze rolul pe care îl are în politica maghiară, care a fost mereu dependentă de politica externă, în funcție de puterea și implicarea Vestului.

Campania electorală a FIDESZ – sau când poporul a obosit să mai lupte și refuză ura

Campania electorală a FIDESZ se fundamentează pe aceleași reguli, și potrivit unor analiști izvorăște din viziunea filozofului conservator Carl Schmitt, potrivit căruia politica este un conflict perpetuu. Pe această regulă este construită și suveranitatea lui Viktor Orbán, ca „întruchipare maximă a politicii naționale.”

Totuși, și în acest caz vorbim de tradiția istorică maghiară, a politicii de revendicare, având rădăcinile în istora maghiară a secolului al XIX-lea în special în timpul autocrației austriece, politica de revendicare a fost o orientare politică ce urmărea proteste și lupta împotriva revendicărilor de natură legală, politică și economică la adresa națiunii (cum ar fi impozitarea ilegală și restricțiile privind libertățile), care au stat la baza rezistenței pasive.

Politica de revendicare devine mai puternică după momentul Trianon, și este linia definitorie a politicii externe a lui Orbán Viktor!

În politica de revendicare, regula este că întotdeauna vinovatul este cineva din afara Ungariei, un actor extern.

În perioada imperiului Habsburgic, respectiv a dualismului Austro-Ungar, vinovatul a fost curtea de la Viena. Orbán Viktor, un expert în vinovăție, a creat o nouă Viena, un nou vinovat de serviciu: Bruxelles!

În campania electorală din 2022, alegeri parlamentare, respectiv în campania alegerilor europarlamentare din 2024, FIDESZ și-a construit campania pe sloganul luptei pentru pace, exploatând la turație maximă războiul din Ucraina. Dușmanul a fost numit Vestul și SUA președintelui Joe Biden care sunt împotriva păcii, întrucât susțin politic și financiar Ucraina în războiul său cu Rusia.

Campania FIDESZ în alegerile parlamentare din 2026 are ca dușman Ucraina, demonizarea Kievului.

De la izbucnirea războiului Viktor Orbán a adoptat o poziție și un discurs critic față de Ucraina, începând cu negarea statalității acestuia, respectiv cu blocarea măsurilor de sancțiuni împotriva Rusiei sau a ajutorului financiar pentru Kiev.

Pe acest fond, în campania electorală, Orbán Viktor numește Ucraina dușmanul Ungariei. Ucraina a atacat Ungaria – afirmă Viktor Orbán, fără să specifice imediat că se referă la sistarea livrării de petrol prin conducta Prietenia. Singurul salvator al maghiarilor în fața acestor amenințări externe poate fi doar Orbán Viktor, cel testat în 16 ani, alegerea sigură, ce reprezintă calmul strategic.

Dar, când „alegerea sigură” nu mai este atât de sigură și când „calmul strategic„ dispare, atunci regele rămâne gol.

S-a întâmplat cu Orbán Viktor la adunarea electorală din Györ, unde premierul Ungariei și-a pierdut calmul și i-a certat pe cei care protestau împotriva sa și a guvernului său, moment în care s-a văzut adevărata față a acestuia. De menționat că evenimentele electorale ale FIDESZ sunt toate organizate într-un mediu controlat, cu participanți filtrați anterior, prin înscrierea anticipată.

FIDESZ a promovat o campanie inspirată cursa electorală a lui Donald Trump, pe model MAGA, extrem de dură, cu mesaje care incită la frică și ură. Pas cu pas omul se izbește de mesajul FIDESZ, peste tot în spațiu public, ceea ce generează repulsia unei părți relevante a societății.

Conform studiilor sociologice, cetățenii s-au săturat, au obosit de războiul intern care durează de ani de zile.

Potrivit narațiunii lui Viktor Orbán, Fidesz creează pace prin lupta permanentă, mereu împotriva unor noi dușmani. Cu toate acestea, societatea a obosit, și tânjește acum din ce în ce mai mult după o formă de consolidare.

Există o suprasaturație a populației față de această campanie permanentă, de luptă pentru pace, pe care o duce Fidesz de 16 ani. Isteria războiului care a adus succes FIDESZ de două ori (alegerile din 2022 și din 2024) nu mai pot genera motivul de unificare națională, care să ducă la câștigarea alegerilor de către Viktor Orbán. Oamenii s-au săturat de presiunea constantă a FIDESZ cu narațiunea războiului zilnic, și își doresc doar să fie lăsați să trăiască în mediul lor social.

Startup-ul TISZA și campania sa electorală

Mesaje simple și micro management politic – înapoi în realitatea internă. TISZA a ales o strategie de campanie care să aducă în atenția opiniei publice subiecte de politică internă, situația serviciilor publice, a educației, a sănătății, a infrastructurii feroviare și rutiere, a corupției.

TISZA a comunică simplu și raportat la realitățile și nevoile de zi cu zi a cetățenilor, contracarând creativ intenția FIDESZ de a impune pe agenda publică politica externă deformată.

Péter Magyar și-a construit partidul și campania electorală prin caravane naționale, bătând țara în lung și în lat, participând la întâlniri directe cu cetățenii atât din mediu rural, cât și cel urban. Toate evenimentele politice și electorale sunt deschise, participarea cetățenilor este benevolă.

Péter Magyar a abordat subiecte de dezbatere legate de problemele și nevoile reale ale cetățenilor, cum sunt: corupția, lipsa infrastructurii, precaritatea serviciilor de sănătate, falimentul sistemului de educație, abuzurile asupra copiilor instituționalizați, poluarea fabricilor de acumulatoare etc.

Péter Magyar reușește să evite capcanele FIDESZ pe temele de politică externă, prevenind etichetarea sa și partidului său ca fiind un susținător al războiului și al Ucrainei. De exemplu, TISZA a votat în parlamentul UE împotriva aderării accelerate a Ucrainei la UE.
Péter Magyar a reușit să contracareze atacul la viața sa personală, atunci când s-au publicat în online fotografii cu o cameră dintr-o locuință, în care liderul TISZA ar fi întreținut relații sexuale.

Péter Magyar are mesaje simple și clare, scopul său fiind în cazul câștigării alegerilor: să aducă în Ungaria fondurile comunitare suspendate de UE, prin care să relanseze economia.

Analiștii constată că premierul Ungariei are după 16 ani un challenger capabil în Péter Magyar, care dispune de consultanță politică competitivă.

Sistemul care abandonează regimul autocrat – în loc de lebede negre

Eforturile regimului Orbán Viktor de a submina și distruge partidul TISZA utilizând serviciile secrete și/sau entități asociate cu serviciile secrete au fost bănuite de jurnaliști și de liderii noului partid.

Un căpitan de poliție, care lucra la departamentul de prevenire și urmărire a infracțiunilor împotriva minorilor, pedofilie și trafic de copii decide să demaște aceste acțiuni de destructurare a partidului FIDESZ ale Oficiului de protecție a Constituției din Ungaria.

Căpitanul de poliție, pe numele său Szabó Bence relatează portalului de investigație Direkt36, cum structura sa de poliție a primit o sesizare prin care 2 tineri informaticieni, de 18 ani, erau acuzați de pornografie infantilă pe internet. S-a procedat la percheziții domiciliare, reținându-se spre analiză toate dispozitivele electronice, rezultatul fiind lipsa oricărui element, care să susțină vreo brumă de acuzație. Aceste dispozitive au fost accesate și de serviciu secret intern, Oficiul de protecție a Constituției. Cei doi tineri informaticieni acuzați, au lucrat pentru TISZA.

Surpriză: baza de date a aplicației TISZA, cu toți membri, a fost dată publicității.

În fapt, serviciul secret intern maghiar, a încercat să recruteze cei doi informaticieni pentru a avea acces la baza de date și la sistemul intern al TISZA, partid legal, cu reprezentare europarlamentară la acea dată. Tinerii refuză, sunt puși sub urmărire și supuși acuzației de pornografie infantilă online.

Interviul căpitanului de poliție a strâns în 3 zile, 3 milioane de vizualizări în online, el fiind pus sub acuzare pentru abuz în serviciu. Fratele căpitanului de poliție inițiază o strângere de fonduri pe online, pentru susținerea acestuia, și surpriză, în 48 de ore se strâng 650 de mii de EUR.

Oficiul de protecție a Constituției publică o înregistrare de o oră cu interogatoriu informaticianului de 19 ani, iar reprezentanți ai FIDESZ îl acuză pe tânăr că de 7 ani este un spion al Ucrainei. Explicațiile sunt de prisos. Gundalf, numele de scenă a tânărului, iese la interviu și umilește FIDESZ și Oficiul de protecție a Constituției.

Al doilea caz este al ofițerului de armată, care și-a perfecționat studiile în Marea Britanie, școala de ofițeri a Regatului Unit, unde a fost coleg cu fiul premierului Orbán Viktor. În interviul susținut, ofițerul de armată descrie situația jalnică a armatei, respectiv relatează de discuțiile avute cu fiul premierului, care împins fiind de credința sa conservatoare, a spus că intenționează să organizeze o misiune militară în Ciad pentru a proteja creștinii de acolo.

Întorși acasă, fiul premierului primește un birou în sediul Parlamentului, și planifică misiunea militară maghiară în Ciad, parlamentul votând o lege cu două treimi, alocând buget pentru această misiune. În planul misiunii, fiul premierului consideră că pierderile umane din misiune ar putea să ajungă la jumătatea efectivului deplasat.

Al treilea caz, un cunoscut jurnalist de investigații, Panyi Szabolcs, (Direkt 36 si Vsquare) pregătește de ani de zile publicarea unei cărți, ca rezultat al documentării îndelungi a relației și influenței serviciilor rusești în Ungaria. Pentru a îl decredibiliza, se inițiază un compromat împotriva acestuia, publicându-se o înregistrare a unei convorbiri dintre Panyi și o sursă a sa.

Panyi Szabolcs demontează compromatul, anunță că va publica în episoade din cartea sa, și arată că serviciile ruse sunt prezente în campania din Ungaria.

Panyi Szabolcs a fost primul jurnalist care a scris pe data de 6 martie că oamenii GRU au sosit la Budapesta cu intenția de a se implica în alegerile parlamentare de partea lui Orbán Viktor.

Am relatat doar 3 cazuri când oameni din sistemul public au ieșit și au vorbit. Impactul lor a fost major în societate.

Ungaria – câmp tactic al serviciilor secrete străine

Ungaria are o expunere maximă pe plan global. Este peste tot în mass-media, de pe tot globul. În Ungaria sunt prezenți o mare de jurnaliști, dar și serviciile secrete străine. Ultimii, unii dintre ei doar relatează, alții și acționează.

Semnalele sunt că serviciile secrete străine din Vest l-au abandonat pe Orbán Viktor, dar nu și Ungaria.

Ce poate fi o probă mai clară în acest sens decât materialul publicat în Washington Post, de o jurnalistă extrem de recunoscută pentru veridicitatea informațiilor sale, a faptului că serviciile secrete rusești, în special oamenii ai GRU au sosit la Budapesta pentru a susține campania lui Orbán Viktor. Mai mult, în același articol ministrul de externe Szijjártó Péter este acuzat că l-a informat în timp real pe Sergei Lavrov despre discuțiile de la Comisia Europeană. Ulterior apar și înregistrări cu acest dialog.

Mai mult, Bloomberg a publică transcriptul, atribuit direct guvernului maghiar, cu o convorbire telefonică a premierului Orbán Viktor cu Vladimir Putin.

Niciunul din aceste materiale nu apăreau fără contribuția unor oameni din serviciile secrete maghiare, respectiv a serviciilor secrete din Vest.

După 1990, din Ungaria, s-a retras doar armata rusă, nu și rușii

Pentru Rusia, Ungaria a fost și încă este, cel mai important asset al său, care a reprezentat interesele Moscovei, subminând UE și NATO. Indiferent de rezultatul alegerilor, Rusia și-a atins deja rezultatele dorite în ultimii 16 ani.

La o simplă rememorare: Ungaria a obstrucționate aderarea la NATO a Suediei și Finlandei, întârziind termenul cu peste un an și jumătate, oferind timp Rusiei să-și reproiecteze capacitățile militare pentru a răspunde acestui pas; Ungaria a blocat plata de către UE a armamentului livrat Ucrainei de către statele membre; Ungaria a blocat începerea negocierilor de aderare la UE a Ucrainei; Ungaria a blocat ajutorul financiar de 90 de miliarde de EUR al UE către Ucraina, și lista ar putea continua. Ce util a fost Orbán Viktor pentru Putin!

Spre deosebire de misiunile din Moldova și România, unde scopul Rusiei a fost să înlăture de la putere regimuri ostile ei, în Ungaria, Rusia a avut misiunea de a menține la putere un regim autocrat, regimul Orbán Viktor.

S-a scris foarte mult despre penetrarea Ungariei de către serviciile rusești, campania electorală a demonstrat din nou implicarea și forța GRU, doar că de această dată s-au activat și serviciile secrete din VEST, ceea ce arată o schimbare la față în raportarea la soarta Ungariei. Chiar și așa, Ungaria a devenit centru de spionaj al Rusiei.

Interesele SUA în alegerile din Ungaria

Administrația curentă a SUA la nivel de discurs emană o susținere puternică a lui Orbán Viktor, dar doar atât. Acest discurs nu a fost însoțit de investiții economice sau alte beneficii pentru Budapesta. De altfel, JD Vance a declarat la vizita sa recentă la Budapesta, că SUA va colabora cu oricare dintre guvernele care urmează, adică și cu un guvern condus de Magyar Péter. Totuși, fără serviciile secrete SUA, materialele de intelligence privind pe ministrul de externe al Ungariei, nu ar fi ieșit în presă.

Paradoxal, SUA și Rusia au puncte comune în privința utilizării lui Orbán Viktor: subminarea și slăbirea UE.

Uniunea Europeană și statele din Vest – liniște tactică deplină în campanie

UE și statele din Vest, într-un acord total și unanim, au păstrat o liniște deplină pe perioada campaniei electorale, evitând astfel din fașă, orice posibilitate de a răspunde provocărilor campaniei de ură ale lui Orbán Viktor, preîntâmpinând hrănirea strategiei premierului maghiar.

Dar cum se pot trezi maghiarii după 12 martie?

Sunt mai multe scenarii:

• Câștigă FIDESZ cu o majoritate foarte redusă, care îi permite să constituie un guvern, fie singur, fie cu un sprijin parlamentar din partea partidului de extremă dreaptă MI Hazánk – Patria Noastră.
• Câștigă TISZA alegerile cu o majoritatea foarte redusă. Dacă diferența este de până în 3 procente, TISZA nu va face guvernul. FIDESZ va rămâne la putere, cu sprijinul MI Hazánk – Patria Noastră.
• Câștigă TISZA alegerile cu un scor care să-i permită formarea guvernului, și aici putem să avem 2 scenarii:
  1. TISZA formează guvernul având o majoritate simplă în parlament, sau
  2. TISZA formează guvernul având o majoritatea calificată, de două treimi în parlament.

Ungaria va avea un parlament compus din doar 3 partide, două mari și un partid – Patria Noastă – de până 7%.

Un guvern FIDESZ, care pierde majoritatea calificată, cu o majoritate simplă, va accentua tensiunile din societate, nu va avea loc descărcarea emoțională, a furiei generată de autocrația de lungă durată a lui Viktor Orbán. Ungaria va rămâne în aceleași parametrii de politică externă, multă creare de imagine, puține rezultate, și o izolare substanțială. O majoritate simplă duce și la pierderea capacității parlamentare de a revizui Constituția sau alte legi care cer o majoritate de două treimi.
Dar cea mai mare provocare și dificultate, într-un astfel de scenariu, îl constituie gestionarea economiei, a crizei energetice, a situației din sănătate, educație, transporturi, mai ales în contextul continuării suspendării fondurilor UE.

Un guvern TISZA, cu o majoritate simplă în parlament, oferă o marjă redusă de guvernare pentru Péter Magyar. FIDESZ a blindat sistemul legislativ în capcana majorității calificate, legile și instituțiile esențiale pot fi modificate doar cu majoritate de două treimi. De exemplu, procurorul general este ales de parlament, pe un mandat de 9 ani, cu o majoritate de două treimi.
FIDESZ, chiar și în opoziție, își va păstra oamenii în toate funcțiile din instituțiile cheie, care vor sabota activitatea guvernului TISZA.

Un guvern TISZA, cu o majoritate calificată în parlament, oferă o marjă largă de guvernare pentru Péter Magyar, având posibilitatea de a începe procesul de dezmembrare a regimului autocrat, și a oligarhilor grupați în Sistemul de Cooperare Națională. Aceasta presupune revizuirea constituției, reforma instituțiilor și domeniilor cheie, numirea propriilor oameni în funcțiile cheie din stat.

În acest proces, Péter Magyar poate debloca suspendarea fondurilor UE, prin care să echilibreze situația gravă a economiei.
Péter Magyar va recalibra liniile de politică externă ale Ungariei dar nu brusc, și fără a păstra linii și tușe necesare pentru a contracara atacurile și manipulările FIDESZ pe acest domeniu.

Pierderea alegerilor poate să genereze lipsă de încredere și legitimitate în FIDESZ. Deși în acest moment este greu de văzut cine ar putea pune sub semnul întrebării poziția de lider a lui Orbán Viktor, putem constata de acum că întreaga conducere a partidului este în criză. FIDESZ este în criză de resurse umane. Toți cei trei lideri, vectorii de imagine și comunicare a FIDESZ, au fost deja compromiși, indiferent de rezultatul alegerilor. Orbán Viktor prin campania dezastruoasă, în care a fost contestat și huiduit atunci când a coborât în stradă, Lázár János prin declarația sa profund rasistă, atunci când a afirmat că toaletele trenurilor pot fi curățate de către “țigani”, iar Szijjártó Péter, nici nu mai trebuie să explicăm.

Consecințe pe plan internațional a pierderii alegerilor de către Orbán Viktor

O eventuală pierdere a alegerilor de către Orbán Viktor ar comporta o serie de consecințe, după cum urmează:

• ar constitui o lovitură teribilă de imagine pentru mișcarea MAGA, a dreptei conservatoare din Europa. Orbán Viktor a fost cel care a inițiat lupta împotriva vechilor elite, și a creat o rețea internațională, de structuri care să susțină această mișcare politică. Căderea sa ar demonstra lipsa de viabilitate a regimurilor iliberale, a oligarhiei economice din jurul acestora, a limitelor comunicării bazate pe ură, dublată de manipularea online;
• SUA s-ar adapta foarte ușor noului context din Ungaria, având o serie de puncte comune cu partidul TISZA;
• Rusia pierde un asset important, dar s-ar replia foarte repede. Și-ar salva oamenii, să nu uităm că un fost ministru de externe din Austria s-a mutat la Moscova după ce a pierdut alegerile partidul său.
• Un guvern nou TISZA nu poate să rupă relațiile cu Rusia. Dependența energetică, inclusiv cea a centralei atomoelectrice de la Paks, contractele pe termen lung încheiate du Rusia, fac ca un guvern TISZA să fie legat de relații cu Moscova.
• Mai mult, Rusia va face o ofertă noului guvern TISZA, să nu uităm că Moscova întotdeauna a găsit breșe la puterea de la Budapesta, și mereu a reușit să îi pună în poziție de dependentă.
• UE ar putea să se folosească de această oportunitate, și să avanseze în realizarea proiectului Europei cu două viteze, sau să schimbe principiul unanimității în luarea deciziilor. Oricum, în luna mai, UE va iniția și o procedură pe deficit bugetar excesiv împotriva Ungariei.

Ce va face Magyar Péter dacă câștigă alegerile

Nu știm foarte clar. Magyar Péter s-a concentrat pe politica internă, pe plan extern a susținut apartenența Ungariei la Vest. Analiștii și comentatorii prevăd o întoarcere a Ungariei în Vest, dacă câștigă TISZA alegerile.
Totuși, se pune întrebarea legitimă: care Vest? Care Vest, atunci când asistăm la o schimbare fundamentală a relațiilor internaționale, a geopoliticii. Atunci când UE este într-un decalaj economic și competitiv substanțial față de SUA și China, unde se întoarce Ungaria?
Ungaria se întoarce într-o lume a relațiilor internaționale în schimbare. Se întoarce în Europa în schimbare, în criză.

În toate scenariile, noul guvern, se va trezi cu o criză bugetară, economică, financiară, agravată și de pomenile electorale ale FIDESZ.

Toate scenariile de guvernare din Ungaria vor genera un grad mai mare sau mediu de instabilitate, o formă de război civil rece, prezent de ani în societatea ungară, ca urmare a polarizării accentuate a acestuia, a luptei continue cu dușmani creați, a tensiunilor induse pentru apărarea suveranității statului.

Relația Ungariei cu UDMR

În varianta guvernelor TISZA, vor fi schimbări în relația Ungariei cu maghiarii din afara granițelor. În ce privește maghiarii din România, poziția neechivocă a UDMR de a susține în alegeri FIDESZ, va avea consecințe asupra relației UDMR cu un posibil guvern TISZA. Péter Magyar nu va sista în totalitate sprijinul financiar către comunitatea maghiară din România, va continua acordarea de fonduri pentru entitățile din educație și cultură. Întrebarea este cine va fi partenerul de dialog a lui Péter Magyar în comunitatea maghiară din România? Care va fi nivelul de dialog cu UDMR? Cum va gestiona UDMR relația cu un guvern TISZA, și reconfigurarea acordării de fonduri de la Budapesta? Dar cum gestiona UDMR în rândul comunității maghiare o posibilă înfrângere a FIDESZ în alegerile parlamentare din Ungaria? Toate acestea, în condițiile unei situații financiar economice dificile și în România, situație în care, în comunitățile maghiare au fost proteste față de măsurile adoptate de guvern. Electoral, voturile maghiarilor din România pot conta în obținerea a 1 sau maxim 2 mandate pe liste.

Pierderea alegerilor de către Orbán Viktor nu va influența în niciun fel opțiunile de politică internă a UDMR în România. Cei care prezintă UDMR ca fiind dependentă, subordonată de Budapesta în deciziile de politică internă, sunt profund necunoscători ai politicii. Orice suspiciune potrivit căreia UDMR este condusă de la Budapesta, ar fi condus la inexistența formațiunii de reprezentare a maghiarilor din România.

Tragedia istorică maghiară continuă

Asistăm la încă un episod din dilema istorică maghiară: a aparține unui imperiu, sau a se separa, prin exprimarea suveranității naționale ca valoare absolută? Dilema acoperă frica națiunii maghiare de a își pierde identitatea în Bazinul Carpatic.

Moștenirea istorică a Ungariei este această apartenență între Vest și Est. Ea a fost o dilemă încă de la întemeierea statului maghiar, când Ștefan I. (cca. 975-1038) a optat pentru creștinizarea triburilor maghiare în opoziție cu unchiul său Koppány. Această dilemă însoțește națiunea maghiară până în prezent.

Una dintre cheile interpretării dilemelor istorice maghiare este conflictul structural cu imperiile și sistemele politice și economice supranaționale.

Ce servește mai bine ascensiunea națiunii de-a lungul epocilor și sistemelor politice: perceperea beneficiilor integrării supranaționale – chiar și cu prețul renunțării parțiale la suveranitatea formală – sau insistarea asupra suveranității naționale ca valoare absolută?

Dilema s-a exprimat și prin poziția unor reprezentanți politici maghiari de a prelua modele din Vest, versus cei care au fost împotriva preluării modelelor din Vest, și au susținut întărirea structurii interne și a rețelelor internaționale, cu scopul de a schimba Vestul.

Orbán Viktor, sub stindardul suveranității, a creat rețele internaționale, cu costuri imense, pentru a schimba relațiile de putere în statele din Vest, pentru a aduce la putere regimuri iliberale. Doar că Orbán Viktor și-a exprimat și apărat suveranitatea doar față de Vest, în schimb față de Est, față de regimurile totalitare, Rusia și China, premierul Ungariei a îngenuncheat și a cedat total suveranitatea.

Dacă în 1990, Orbán Viktor le-a arătat ușa rușilor, poftindu-i să plece acasă, când a ajuns la putere în 2010, le-a deschis larg rușilor, nu doar fereastra, ci și ușa.

De la liderul politic al revoluției din 1848, Lajos Kossuth, trecând prin scriitori populari și ajungând la prim-ministrul Orbán Viktor, tentația separării a făcut parte din gândirea politică maghiară până în prezent. Un nou episod se va consuma la alegerile parlamentare din 12 aprilie anul curent.

O eventuală pierdere a alegerilor de către Orbán Viktor se va interpreta într-o notă de tragedie națională, mai ales că în acest an se împlinesc 500 de ani de la bătălia de la Mohács, care a fost o bătălie desfășurată la 29 august 1526, lângă Mohács, în Ungaria. În această bătălie forțele Regatului Ungariei, conduse de arhiepiscopul Pál Tomori și de regele Ludovic al II-lea (în vârstă de 20 de ani), au fost învinse de forțele superioare numeric ale Imperiului Otoman, conduse de sultanul Suleiman Magnificul.

Victoria otomanilor a avut ca rezultat împărțirea Ungariei timp de aprox. 150 de ani între Imperiul Otoman și Casa de Habsburg din Austria. Autonomia Principatului Transilvaniei a fost recunoscută de Imperiul Otoman.