Europa are nevoie de un „țar al pieței unice” pentru a implementa mai rapid raportul Draghi, spune șefa FMI 

Uniunea Europeană are nevoie de un „țar al pieței unice” cu autoritate și prestanță internațională pentru a implementa raportul Draghi, altfel riscă să piardă din avânt, a declarat directoarea generală a Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, într-un interviu pentru Euronews.

Georgieva a lăudat raportul publicat anul trecut de fostul șef al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, dar a solicitat o implementare mai rapidă într-un „moment existențial” pentru Europa.

Potrivit șefei FMI, complexitatea Bruxelles-ului, combinată cu gama largă de probleme abordate în raport, necesită o voce unică, cu autoritatea de a lua decizii în numele celor 27 de state membre ale UE și în toate sectoarele, pentru a finaliza piața unică.

„Problema este să se ajungă la un acord cu privire la cine are autoritatea delegată, iar această autoritate va trebui să acopere principalele domenii ale pieței unice”, a declarat ea. „În acest moment, este prea complex și nu avansează suficient de repede.”

În raportul său, Draghi a prezentat un program cuprinzător de reforme pentru UE – care se confruntă cu ceea ce el a descris ca fiind un moment de schimbare radicală sau de agonie lentă – atingând domenii cheie precum concurența, energia și inovarea.

Înainte de a conduce FMI, Georgieva a ocupat funcția de comisar european între 2010 și 2016.

„Am fost comisar și știu cum este. Dacă nu ți se acordă autoritate deplină, este foarte dificil să faci progrese”, a adăugat ea. „Când te uiți la piața unică, aceasta este prea divizată între Consiliu și diferiții comisari care conduc lucrurile.”

În timp ce Consiliul European, care reprezintă cele 27 de state membre, stabilește direcția politică, Comisia asigură executarea acesteia.

Georgieva a indicat modelul Barnier din timpul negocierilor privind Brexit-ul ca fiind un model eficient de luare a deciziilor.

La acea vreme, Michel Barnier, un politician francez cu peste 40 de ani de experiență, a fost numit negociator-șef al UE pentru Brexit. El a negociat în numele blocului, a purtat discuții directe cu oficialii britanici și a centralizat procesul decizional.

Modelul Barnier a funcționat, potrivit Georgieva, deoarece „el era o singură persoană, cu acces deplin la șefii de stat, la toate resursele Comisiei, și a negociat direct. În final, toate statele membre s-au bucurat de rezultate”.

De la publicarea raportului Draghi anul trecut, fostul bancher central italian a devenit vocea cu cea mai mare autoritate din Europa. Discursurile sale sunt urmărite cu atenție de șefii de stat, citite pe scară largă în cercurile diplomatice de la Bruxelles, din capitalele statelor membre și din Comisia Europeană.

Draghi a criticat modul în care UE a condus negocierile comerciale cu SUA. El a susținut de mult timp că blocul ar trebui să se comporte ca un stat federal în domenii cheie precum apărarea și și-a exprimat frustrarea față de rolul secundar al Europei în diplomația internațională, de la Ucraina până la Orientul Mijlociu.

La rândul său, Georgieva a lăudat conducerea europeană pentru că a respins escaladarea războiului comercial inițiat de guvernul SUA după așa-numita „Zi a Eliberării” din aprilie, în care administrația Trump a introdus tarife unilaterale radicale.

În cursul verii, UE a acceptat un acord care a majorat tarifele la 15 % pentru exporturile europene, considerându-l un rău mai mic, argumentând că o rată unică și fixă ar oferi certitudine întreprinderilor și consumatorilor. Acordul a provocat o furtună politică după ce Comisia a fost acuzată de critici că „capitulează” în detrimentul intereselor europene și în favoarea SUA.

Un sondaj publicat în septembrie de publicația europeană Le Grand Continent a arătat că 52 % dintre participanți considerau că Europa a fost „umilită” în timpul negocierilor, iar această percepție a crescut la 65 % în țări precum Franța.

Georgieva nu a fost de acord.

„Lumea ar fi intrat într-o spirală de represalii”, a spus ea. „Dacă ne uităm la tarifele anunțate în timpul „Zilei Eliberării” și la tariful efectiv de astăzi, acesta este mult mai mic. Respingerea unui război comercial este ceea ce a salvat economia mondială.”

Șefa FMI a sugerat că Europa a acționat în mod responsabil și ar trebui să se concentreze pe eliminarea barierelor interne din cadrul pieței unice a UE și pe extinderea rețelei sale de parteneri comerciali dincolo de SUA.