Europa riscă o nouă criză a refugiaților. Egiptul, Libanul și Iordania sunt în criză financiară și ultimul lucru pe care și-l doresc este să găzduiască mii de refugiați palestinieni

Analiză KATHIMERINI citată de Rador:

Războiul din Gaza agravează condițiile economice deja deteriorate din Egipt, Liban și Iordania. Occidentul și mai ales Uniunea Europeană s-ar putea găsi în fața necesității de a se pregăti pentru o nouă criză a refugiaților, indiferent de ajutorul financiar pe care îl oferă. În ultimele patru luni, aproape 29.000 de palestinieni au fost uciși de atacul Israelului asupra Fâșiei Gaza, după ce Hamas a lansat atacuri asupra teritoriului israelian, provocând 1.200 de morți.

Efectele acestui război se extind cu mult dincolo de câmpul de luptă. Egiptul și Libanul se îneacă în datorii, care au ajuns la 93% și, respectiv, 280% din PIB, potrivit FMI. Încasările din turism, o sursă vitală pentru economiile din regiune, în special pentru Liban, au scăzut cu 45% în octombrie față de 2022.

Dacă actualul conflict va continua încă trei luni, va provoca o pierdere de 10 miliarde de dolari pentru PIB-ul Libanului, Egiptului și al Iordaniei, iar în cazul unei prelungiri până la vară, pierderea va ajunge la 18 miliarde de dolari. În același timp, peste jumătate de milion de oameni din cele trei țări ar putea ajunge în stare de sărăcie.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Criza actuală din Liban datează cel puțin din 2020, când o explozie în portul Beirut a ucis peste 200 de persoane. De atunci, lira libaneză a pierdut aproximativ 98% din valoarea sa față de dolar pe piața paralelă, iar o rată a inflației cu trei cifre a anulat veniturile populației. PIB-ul țării s-a redus la mai bine de jumătate între 2019 și 2022, iar guvernul nu promovează reformele economice și din sectorul public la care s-a angajat pentru a debloca fondurile de la FMI.

Situația este la fel de tragică și în Egipt, din cauza unei atitudini similare a președintelui Abdel Fattah al-Sisi. Veniturile obținute de pe urma Canalului Suez, o sursă vitală de valută, au scăzut cu 50% în ianuarie, comparativ cu 2023. În plus, lipsa cronică de încredere a investitorilor a dus la plecări masive de capital. În decembrie 2022, FMI a aprobat al patrulea împrumut către Egipt în valoare de 3 miliarde de dolari, însă o parte din acest împrumut a fost blocat de FMI din cauza întârzierii reformelor. O problemă mai complexă este că armata controlează companiile de apă îmbuteliată, fabricile de lapte, lanțurile de benzinării și chiar presa locală.

Toate acestea plasează Europa într-o poziție dezavantajoasă. Dacă, din cauza elitelor corupte, nu ar mai acorda ajutor unor țări prea mari pentru a se prăbuși ar putea accelera o criză greu de gestionat. Prin urmare, UE se grăbește să încheie un acord de împrumut cu Egiptul pentru a se asigura că refugiații din Gaza nu ajung pe țărmurile sale. (Traducerea: Carolina Ciulu)