Efectele „brain rot”: Cum ne afectează creierul conținutul oferit la infinit de rețelele sociale

„Brain rot / Putregai cerebral” a fost desemnat cuvântul Oxford al anului 2024 în urma unui vot public la care au participat peste 37.000 de persoane. Oxford University Press definește conceptul ca fiind „presupusa deteriorare a stării mentale sau intelectuale a unei persoane, privită în special ca rezultat al consumului excesiv de materiale (acum în special conținut online) considerate a fi triviale sau lipsite de provocare”, scrie El Pais.

Potrivit experților lingvistici de la Oxford, termenul reflectă preocupările din ce în ce mai mari cu privire la „impactul consumului excesiv de conținut online de slabă calitate, în special pe social media”. Frecvența utilizării termenului a crescut cu 230% între 2023 și 2024.

Dar brain rot nu este doar o ciudățenie lingvistică. În ultimul deceniu, studiile științifice au arătat că consumul excesiv de conținut nesănătos – inclusiv știri senzaționaliste, teorii ale conspirației și divertisment lipsit de conținut – ne poate afecta profund creierul. Cu alte cuvinte, „putregai” s-ar putea să nu fie o exagerare atât de mare atunci când vine vorba de a descrie impactul conținutului online de calitate scăzută.

Cercetări realizate de instituții prestigioase precum Harvard Medical School, Universitatea Oxford și King’s College din Londra – citate de The Guardian – arată că consumul de social media poate reduce materia cenușie, poate scurta durata de atenție, slăbi memoria și distorsiona funcțiile cognitive de bază.

Un studiu din 2023 a evidențiat aceste efecte, arătând cum dependența de internet provoacă schimbări structurale în creier care influențează comportamentul și abilitățile cognitive. Michoel Moshel, cercetător la Universitatea Macquarie și coautor al studiului, explică faptul că consumul compulsiv de conținut – cunoscut popular sub numele de doomscrolling – „profită de tendința naturală a creierului nostru de a căuta lucruri noi, mai ales când vine vorba de informații potențial dăunătoare sau alarmante, o trăsătură care ne-a ajutat cândva să supraviețuim”.

Moshel explică faptul că caracteristici precum „infinite scrolling”, care sunt concepute pentru a menține utilizatorii lipiți de ecran, pot prinde oamenii – în special tinerii – într-un ciclu de consum de conținut timp de ore întregi. „Acest lucru poate afecta în mod semnificativ atenția și funcțiile executive prin copleșirea concentrării noastre și modificarea modului în care percepem și răspundem la lume”, spune cercetătorul.

Eduardo Fernández Jiménez, psiholog clinician la Hospital La Paz din Madrid, explică faptul că creierul activează diferite rețele neuronale pentru a gestiona diferite tipuri de atenție. El observă că utilizarea excesivă a smartphone-urilor și a internetului cauzează probleme cu atenția susținută, care „vă permite să vă concentrați asupra aceleiași sarcini pentru o perioadă mai mult sau mai puțin lungă de timp”. El adaugă: „Este cea care este legată de procesele de învățare academică”.

Potrivit cercetătorului, problema constă în faptul că utilizatorii rețelelor sociale sunt expuși în mod constant la stimuli variabili și care se schimbă rapid – cum ar fi notificările Instagram, mesajele WhatsApp sau alertele de știri – care au potențial de dependență. Acest lucru înseamnă că utilizatorii își schimbă constant atenția, ceea ce le subminează capacitatea de concentrare eficientă.

Primul avertisment a venit cu e-mailul

Experții au tras un semnal de alarmă cu privire la această problemă încă de la începutul secolului, când e-mailul a devenit un instrument obișnuit. În 2005, The Guardian a titrat: „E-mail-ul reprezintă „o amenințare la adresa IQ-ului””. Articolul relata că o echipă de oameni de știință de la Universitatea din Londra a investigat impactul afluxului constant de informații asupra creierului. După efectuarea a 80 de studii clinice, aceștia au constatat că participanții care foloseau zilnic e-mailul și telefoanele mobile au înregistrat o scădere medie a IQ-ului de 10 puncte. Cercetătorii au concluzionat că această cerere constantă de atenție a avut un efect mai dăunător decât consumul de canabis

Acest lucru s-a întâmplat înainte de apariția tweet-urilor, a rolelor Instagram, a provocărilor TikTok și a notificărilor push. Cu toate acestea, situația actuală este și mai îngrijorătoare. Cercetări recente au constatat că utilizarea excesivă a internetului este legată de o scădere a materiei cenușii în regiunile prefrontale ale creierului – zone responsabile de rezolvarea problemelor, reglarea emoțională, memorie și controlul impulsurilor.

Cercetările efectuate de Moshel și colegii săi susțin aceste constatări. Ultimul lor studiu, care a analizat 27 de studii de neuroimagistică, a arătat că utilizarea excesivă a internetului este asociată cu o reducere a volumului de materie cenușie în regiunile creierului implicate în procesarea recompenselor, controlul impulsurilor și luarea deciziilor. „Aceste modificări reflectă tiparele observate în dependențele de substanțe”, spune Moshel, comparându-le cu efectele metamfetaminelor și ale alcoolului.

Dar asta nu e tot. Cercetarea a constatat, de asemenea, că „aceste modificări neuroanatomice la adolescenți coincid cu perturbări în procese precum formarea identității și cogniția socială – aspecte critice ale dezvoltării în această etapă”. Acest lucru creează un fel de buclă de feedback, în care cei mai vulnerabili indivizi sunt adesea cei mai afectați. Conform unui studiu publicat în Nature în noiembrie, persoanele cu o sănătate mintală mai precară sunt mai predispuse să se implice în conținuturi nedorite, ceea ce le agravează și mai mult simptomele.

În decembrie, psihologul Carlos Losada a oferit sfaturi pentru EL PAÍS cu privire la modul de a evita căderea în capcana doomscrolling – sau, cu alte cuvinte, a fi consumat de ciclul nesfârșit de conținut nedorit amplificat de algoritmi. Recomandările sale au inclus recunoașterea problemei, depunerea unui efort conștient de deconectare și implicarea în activități care necesită prezență fizică, cum ar fi întâlnirea cu prietenii sau practicarea unui sport.

„Aceste activități sunt esențiale pentru sănătatea creierului și bunăstarea generală, ajutând la echilibrarea efectelor potențial dăunătoare ale utilizării prelungite a ecranului”, explică Moshel, care subliniază că tipul de conținut consumat joacă un rol esențial în modelarea anatomiei creierului. „Concentrați-vă atât pe calitatea, cât și pe cantitatea timpului petrecut pe ecran. Prioritizați conținutul educațional care evită caracteristicile care creează dependență. Stabiliți limite clare, adecvate vârstei, privind utilizarea zilnică a ecranului și încurajați pauzele regulate.”