Editorial Financial Times: Interdicția controversată din România privind un candidat de extremă-dreapta / Vicepreședintele american JD Vance și Kremlinul au găsit o cauză comună în denunțarea interdicției

Publicația financiară britanică The Financial Times a publicat vineri un editorial asumat de boardul editorial dedicat interzicerii candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din România. Editorialul are titlul ”Interdicția controversată din România privind un candidat de extremă-dreapta”, și arată că ”autoritățile ar trebui să facă publice mai multe dovezi ale motivului pentru care Călin Georgescu a fost blocat”. De notat că editorialul preia mare parte din narativul administrației Trump legat de România și nici nu face trimitere la dovezile prezentate de oficialii guvernamentali din Franța, Italia și Belgia despre implicarea Rusiei.

De asemenea, editorialul din FT nu vorbește despre legăturile cu Rusia ale lui Horațiu Potra, omul de bază al lui Georgescu, fugit din țară, și nici despre ferma de troli legați de Rusia care au inundat rețelele sociale cu mesaje în sprijinul lui Călin Georgescu.

Financial Times nu a vorbit nici despre rapoartele oficiale publicate în ultima lună de serviciile secrete din Italia și despre organismul Viginum din Franța, ambele aducând dovezi suplimentare despre implicarea Rusiei în campania lui Călin Georgescu.

• Iată cele mai importante fragmente din editorialul Financial Times:

Democrația din România este supusă unor tensiuni mai mari decât oricând în perioada post-comunistă. Autoritățile i-au interzis candidatului de extremă dreapta Călin Georgescu să participe la reluarea alegerilor prezidențiale din mai. În urmă cu trei luni, acestea au anulat primul tur al unui scrutin prezidențial la care Georgescu s-a clasat pe primul loc, după ce rapoartele serviciilor de informații au susținut că acesta ar fi beneficiat în mod ilegal de o campanie de influență sponsorizată de Moscova. Vicepreședintele american JD Vance și Kremlinul au găsit o cauză comună în denunțarea interdicției. Indiferent de părerea pe care o au despre Georgescu, mulți se vor simți stânjeniți de faptul că un candidat proeminent este exclus de la vot într-o democrație din UE și de precedentul pe care acest lucru l-ar putea crea.

Puțin cunoscut până acum câteva luni, controversatul Georgescu și-a exprimat admirația față de fasciștii români din anii 1930 și, după ce a fost interogat recent de procurori, a făcut ceea ce părea a fi un salut nazist. El a criticat angajamentele României față de UE și NATO, l-a lăudat pe Vladimir Putin – și pe Donald Trump – și vrea să oprească ajutorul românesc pentru Ucraina.

Fostul pedolog este, de asemenea, cercetat penal pentru raportarea eronată a finanțelor de campanie și pentru că ar fi încercat să submineze ordinea constituțională cu ajutorul grupurilor fasciste, ceea ce Georgescu neagă. Procurorii investighează alte 21 de persoane care au legături cu Georgescu, inclusiv Horațiu Potra, un antreprenor militar, și spun că, în urma perchezițiilor efectuate luna trecută la adresele acestora, s-a găsit un depozit mare de arme și bani ascunși.

În decembrie, Curtea Constituțională a României a anulat primul vot prezidențial după ce rapoartele declasificate ale serviciilor de informații au descris o campanie secretă în beneficiul lui Georgescu, deși dovezile care o leagă de Rusia au fost puține. Se spune că operațiunea a inclus atacuri cibernetice, dezinformare și sabotaj, precum și un model de plăți către influențatori, în special pe TikTok – deși Georgescu a declarat că nu a cheltuit niciun ban pentru o campanie pe social media. Georgescu a negat că ar fi primit sprijin rusesc și a declarat că nu avea niciun control asupra a ceea ce susținătorii săi ar fi putut face în numele său. Cu toate acestea, autoritatea electorală din România i-a blocat săptămâna aceasta înscrierea pentru reluarea alegerilor din mai, afirmând că a încălcat regulile electorale esențiale pentru susținerea democrației și a statului de drept.

Ar fi fost mai bine ca lui Georgescu să i se permită să candideze în mai, cu garanții instituționale solide, iar declarațiile sale uneori bizare să fie supuse atenției presei și alegătorilor. Este adevărat că democrația din România este una dintre cele mai fragile din UE și s-a arătat deja vulnerabilă la manipulare. Oficiali români de rang înalt spun în privat că au dovezi mai detaliate cu privire la Georgescu.

Dacă este așa, autoritățile române ar trebui să explice aliaților lor, în special SUA, de ce este necesară interdicția. Rezultatul a jucat în favoarea încercărilor administrației americane de a descrie afacerea ca fiind un atac la adresa libertății de exprimare și a democrației.

Mai important, autoritățile ar trebui, de asemenea, să facă publice cât mai multe dovezi posibil. Alegătorii care au votat în număr mare pentru Georgescu anul trecut merită o explicație completă și convingătoare a motivului pentru care nu vor avea această șansă de data aceasta.

Interzicerea lui Georgescu a declanșat proteste din partea susținătorilor săi și riscă doar să umfle un vot de protest pentru un candidat alternativ de extremă dreapta. Incidentul evidențiază din nou necesitatea ca România și toate democrațiile europene să consolideze monitorizarea alegerilor și controalele privind interferențele externe în era digitală.

Dar este, de asemenea, un avertisment pentru partidele din România, care, chiar mai mult decât în multe alte țări din UE, au eșuat într-o serie de guverne adesea slabe și ineficiente în a satisface cererile alegătorilor. Acest lucru, mai presus de toate, a deschis calea pentru ascensiunea unor candidați radicali precum Georgescu.