Din Germania până în România: Alegerile care vor defini Europa în 2025 (analiză Euronews)

Votul din Europa din 2025 promite schimbări politice majore – alegerile anticipate pentru Bundestag din Germania, cursa prezidențială din România, testul electoral din Polonia privind guvernul Tusk și ascensiunea forțelor populiste în Cehia, Norvegia și nu numai. Aceste competiții ar putea remodela viitorul Uniunii Europene, se arată într-o analiză Euronews.

Dacă 2024 a fost un an marcat de alegeri în întreaga lume – cu revenirea lui Donald Trump la putere în SUA, consolidarea partidelor de dreapta în alegerile din UE, o schimbare politică în Regatul Unit de la conservatori la laburiști și realegerea lui Narendra Modi în India – 2025 promite să aducă propriul set de surprize în Europa.

Iată o trecere în revistă a principalelor alegeri care vor avea loc în 2025 și la ce ne putem aștepta:

Germania: din nou în jocul politic european?

După votul de neîncredere dat de Bundestag cancelarului Olaf Scholz la 16 decembrie 2024, alegerile anticipate vor avea loc la 23 februarie 2025.

Campania electorală a fost marcată de atacul comis la 20 decembrie de un medic de origine saudită pe piața de Crăciun din Magdeburg. Deși atacatorul avea opinii islamofobe, potrivit ministrului de interne Nancy Faeser, și și-a exprimat sprijinul pentru partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD), incidentul a cristalizat totuși sentimentul antiimigrație într-o regiune din estul Germaniei deja câștigată de AfD.

Conform ultimului sondaj INSA, AfD este cotată în prezent la 20,5%, pe locul al doilea după CDU/CSU (31%). CDU a capitalizat pe respingerea coaliției SPD-Verzi-FDP. CDU este condusă de Friedrich Merz, un potențial viitor cancelar, care propune o politică mai liberală din punct de vedere economic decât sub Merkel și mai conservatoare din punct de vedere social, de exemplu în ceea ce privește problema migrației.

Merz, care a avansat în epoca Helmut Kohl, se angajează pentru o Europă mai integrată. El dorește relansarea relațiilor cu Franța și Polonia, critică dependența puternică a Europei de Statele Unite și solicită trimiterea de rachete Taurus Cruise în Ucraina.

România: o cursă prezidențială tensionată după un scrutin anulat

România va organiza noi alegeri prezidențiale în 2025, după ce Curtea Constituțională a anulat primul tur de scrutin. Decizia Curții a venit ca urmare a îngrijorărilor privind interferența străină într-un scrutin în care candidatul de centru, pro-UE, Elena Lasconi și candidatul de extremă dreaptă, pro-rus, Călin Georgescu, au avansat în turul al doilea.

Decizia a fost luată ca urmare a acuzațiilor privind interferența Rusiei în alegeri, în special a impulsului artificial primit de Georgescu pe platformele de socializare, în special TikTok. Până atunci, Georgescu era relativ necunoscut publicului, dar sprijinul său online a alarmat autoritățile.

Între timp, alegerile legislative, care nu au fost anulate, au înregistrat o victorie a social-democraților.

Un nou scrutin prezidențial este așteptat să aibă loc în prima jumătate a anului 2025. Procedurile oficiale lansate de Comisia Europeană împotriva TikTok în temeiul Legii privind serviciile digitale vor oferi o perspectivă mai profundă asupra modului în care algoritmii platformei funcționează în timpul alegerilor, comentează Euronews.

Polonia: un test al aprobării guvernului Tusk

Viitoarele alegeri prezidențiale din luna mai din Polonia se prefigurează a fi un referendum privind guvernul condus de Donald Tusk, aflat la putere din decembrie 2023, care reunește partide de la stânga la centru-dreapta.

În timp ce prim-ministrul Tusk (Platforma Civică) deține o influență semnificativă asupra guvernării, președintele joacă în continuare un rol crucial. Actualul președinte Andrzej Duda, din partea partidului de opoziție Lege și Justiție (PiS), care a deținut această funcție timp de opt ani înainte de revenirea lui Tusk, și-a folosit dreptul de veto pentru a bloca multe dintre politicile guvernului.

Cursa prezidențială este acum o confruntare între candidații din cele două partide principale: Rafał Trzaskowski, primarul Varșoviei pentru Platforma Civică (PO), și Karol Nawrocki, istoric, care va reprezenta PiS. Deși cursa este strânsă, sondajele de opinie sugerează că Platforma Civică va ieși probabil învingătoare.

Italia: alegerile locale pun la încercare stabilitatea unui guvern aflat pe un teren șubred

Pe Giorgia Meloni o așteaptă un test electoral important în septembrie, deoarece vor avea loc alegeri în șase regiuni: Puglia, Campania, Le Marche, Toscana, Valle d’Aosta și Veneto. Aceste alegeri vor oferi un instantaneu al opiniei publice italiene cu privire la guvernul Meloni, relativ stabil, cel puțin după standardele italiene.

În noiembrie anul trecut, partidele din coaliție au fost depășite de coaliția de centru-stânga în alegerile regionale din Emilia-Romagna și Umbria – un eșec pentru Meloni.

Regiunea Veneto va fi supusă unei examinări speciale, având în vedere populația sa numeroasă și lunga sa istorie de guvernare de către Liga populistă, un jucător-cheie în coaliția de guvernare.

În Puglia, eurodeputatul Antonio Decaro, președinte al Comisiei pentru mediu și al Partidului Democrat, ar putea candida la funcția de guvernator.

Cehia: riscul unei axe eurofobe puternice în Europa Centrală

În Cehia, alegerile parlamentare vor avea loc în octombrie 2025.

Ultimele sondaje dau ANO (care stă cu Patrioții în Parlamentul European), condus de populistul Andrej Babiš, la 34,5% din voturi, cu mult înaintea Partidului Civic Democrat (ODS) – în grupul ECR în PE-, condus de premierul conservator Petr Fiala, așteptat să obțină 13,7%, urmat de partidul de centru-dreapta STAN (PPE) – 11%.

Victoria lui Babis ar consolida o axă de extremă dreapta în Europa Centrală, care îi include pe Viktor Orban din Ungaria și pe Robert Fico din Slovacia. Miliardarul fost prim-ministru a fost supranumit „Trump ceh”.

Anti-elită și anti-migranți, el se opune, de asemenea, unei mai mari integrări a Uniunii Europene și dă dovadă de îngăduință față de Rusia. Mulți se tem de atacuri împotriva democrației în Cehia dacă el revine la putere.

Croația: realegerea unui populist

Croații își vor alege președintele Republicii în al doilea tur de scrutin la 12 ianuarie. Zoran Milanović, actualul șef al statului, candidează pentru un nou mandat. El candidează ca independent, dar este susținut de o coaliție condusă de Partidul Social Democrat (SDP).

Milanović a luat pe toată lumea prin surprindere în timpul alegerilor parlamentare din aprilie anul trecut, când a decis să candideze cap de listă al SDP la Zagreb. Candidatura sa a fost respinsă de Curtea Constituțională.

El se opune sprijinului guvernului pentru Ucraina și participării soldaților croați la misiunea condusă de NATO pentru instruirea soldaților ucraineni. El conduce cu 37,4% în sondaje, în fața lui Dragan Primorac (20,8%), candidatul susținut de partidul premierului, Uniunea Democrată Croată (HDZ) – care se află în grupul Partidului Popular European (PPE) în Parlamentul European – și pledează pentru consolidarea legăturilor Croației cu aliații săi occidentali.

Regatul Unit: se va transforma victoria Partidului Laburist de anul trecut într-un sprijin durabil?

La 1 mai, în Regatul Unit vor avea loc primele alegeri de la votul din iulie anul trecut, în urma cărora Partidul Laburist a revenit la putere și Keir Starmer a devenit prim-ministru.

Acest vot pentru consiliile locale din Anglia va constitui un test-cheie pentru laburiști, dezvăluind dacă victoria lor de anul trecut va fi începutul unui sprijin durabil pentru partid.

Potrivit Sky News, sondajele sugerează că laburiștii și conservatorii sunt în prezent la egalitate, în jurul valorii de 20% – un nivel istoric scăzut de susținere pentru ambele partide – cu Reform UK, partidul populist al lui Nigel Farage, în urmă cu doar cinci puncte. Reform UK nu deține în prezent niciun loc în consiliile locale.

Norvegia: va ajunge și aici virajul spre dreapta al UE?

La 8 septembrie, în Norvegia vor avea loc alegeri parlamentare care vor decide componența Storting-ului cu 169 de locuri și vor indica cine ar putea deveni următorul prim-ministru. Jonas Gahr Støre, liderul Partidului Laburist de centru-stânga, deține în prezent această poziție.

După cum s-a văzut în întreaga Europă, cele mai recente sondaje sugerează o schimbare în favoarea partidelor de dreapta. Se preconizează că Partidul Progresului, de extremă dreapta, va ieși învingător – cota sa de 10% din voturi în 2021 se va dubla până în 2025. Pe următorul loc se află Partidul Conservator de centru-dreapta, condus de fostul prim-ministru Erna Solberg.

Georgia: alegerile locale vor confirma orientarea pro-rusă a țării, în timp ce protestele pro-europene continuă?

În octombrie 2025, Georgia va organiza alegeri, la un an după alegerile parlamentare contestate câștigate de partidul Visul Georgian, care a fost acuzat pe scară largă că este pro-rus. Țara este scena unei lupte pentru influență între Rusia și Occident, în timp ce trupele ruse ocupă 20% din teritoriul georgian, începând din anul 2008.

Decizia noului guvern de a amâna procesul de aderare a țării la UE până în 2028 a provocat un val de demonstrații la Tbilisi și în alte orașe din țară. Georgia a obținut statutul de țară candidată la UE în decembrie 2023, însă procesul a fost oprit de UE, invocând condițiile instabile din punct de vedere democratic ale țării.

Mandatul președintelui proeuropean Salome Zurabishvili s-a încheiat. Ea a fost înlocuită de fostul fotbalist pro-rus Mikheil Kavelashvili. Acesta a fost ales la 14 decembrie de către parlamentul în care Georgian Dream deține majoritatea, în cadrul unui vot boicotat de opoziție. Pe măsură ce forțele proeuropene sunt controlate din ce în ce mai mult, demonstranții s-au confruntat cu un răspuns dur din partea autorităților. Între timp, Salome Zurabishvili refuză să recunoască noul președinte și să se retragă din funcție.

Moldova: ingerință rusească în timp ce alegerile parlamentare sunt programate pentru 2025

Ca stat tampon față de Ucraina, Moldova se confruntă cu încercări de ingerință rusească printr-o campanie de dezinformare. Referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană din toamna anului 2024 s-a desfășurat în favoarea taberei „Da” (50,35%). Între timp, președintele proeuropean Maia Sandu a fost realeasă în al doilea tur de scrutin.

Pentru alegerile legislative din 2025, partidul președintelui (Partidul Acțiune și Solidaritate – PAS) încearcă să păstreze guvernarea. În cazul în care nu va obține o majoritate, va trebui să se confrunte cu alte forțe politice, care nu toate au susținut votul „Da” la referendum. Pentru Maia Sandu, aceste alegeri vor fi „o bătălie finală” pe drumul Moldovei către aderarea la UE, într-o țară în care opoziția politică pro-rusă rămâne puternică.

Albania: aceleași două partide politice se luptă pentru putere

În Albania, președintele Bajram Begaj a fixat alegerile legislative pentru 11 mai 2025, după ce o consultare a fost boicotată de principalul partid de opoziție, Partidul Democrat (PD), care l-a acuzat pe președinte că a aprobat o dată prestabilită de Partidul Socialist.

Partidul Socialist al prim-ministrului Edi Rama și PD joacă mize mari în aceste alegeri: PD va încerca să pună capăt celor trei mandate succesive ale Partidului Socialist. Țara se află de mai mulți ani într-o gravă criză politică, dezbaterea politică fiind puternic polarizată între PD și socialiști, moștenitori ai regimului comunist și ai Partidului Muncitoresc al lui Enver Hoxha.

Opoziția a acuzat guvernul că trimite la închisoare personalități ale opoziției din motive politice. Această lipsă de pluralitate politică, combinată cu rezistența internă la combaterea corupției, face ca negocierile de aderare la UE să fie o provocare. Acestea au început oficial în 2022.

În mai 2025, pentru prima dată, albanezii care locuiesc în străinătate vor avea posibilitatea de a vota.

Kosovo: își va păstra partidul de guvernământ majoritatea?

În Kosovo, Mișcarea pentru Autodeterminare (Vetëvendosje), partidul prim-ministrului Albin Kurti, este pe cale să câștige din nou alegerile parlamentare din februarie 2025. De la victoria sa zdrobitoare cu o supermajoritate în 2021, opoziția nu a avut lideri capabili să îl concureze pe Kurti.

După scrutinul din februarie, întrebarea va fi dacă partidul său va fi capabil să obțină o majoritate sau dacă va trebui să includă în guvern partide de opoziție sau reprezentanți ai comunității sârbe.

Srpska Lista, partidul etnic sârb, are legături strânse cu Serbia, care nu recunoaște independența Kosovo, declarată în 2008 și susținută de principalele puteri occidentale. După ce comisia electorală i-a refuzat dreptul de a candida pentru un loc în Parlament, Srpska Lista a primit recent, din partea unui organism de apel, dreptul de a concura în alegeri.

Belarus: alegeri cu o opoziție redusă la tăcere

Alegerile prezidențiale din Belarus din 2020 au fost marcate de o fraudă electorală generalizată, de reprimarea violentă a opoziției și de reprimarea brutală a protestatarilor care au contestat rezultatele.

Alegerile, în urma cărora dictatorul Alexander Lukașenko a obținut o victorie contestată cu 80% din voturi, au fost condamnate pe scară largă, Uniunea Europeană și alte țări refuzând să recunoască rezultatul. Alexander Lukașenko se află la putere din 1994.

De atunci, grupul belarus pentru drepturile omului Viasna a raportat că peste 50 000 de persoane au fost arestate pe motive politice.

Cu următoarele alegeri programate pentru 26 ianuarie, se așteaptă puține schimbări. Lukașenko a avertizat deja că ar putea întrerupe complet accesul la internet în timpul cursei prezidențiale din 2025 dacă vor izbucni proteste asemănătoare celor din 2020, potrivit postului de știri de stat Belta.

Rusia: rezultat previzibil

În cadrul viitorului scrutin din Rusia, care va avea loc în septembrie, cetățenii vor vota în alegerile parțiale pentru Duma de stat, în vederea ocupării locurilor vacante din camera inferioară a parlamentului, precum și pentru alegerea guvernatorilor în 18 regiuni, a parlamentelor regionale în 11 regiuni și a reprezentanților administrației locale în diverse zone.

Există preocupări tot mai mari cu privire la corectitudinea acestor alegeri. Libertatea presei rămâne sever restricționată, iar opozanții politici continuă să se confrunte cu represiuni dure, concretizate prin moartea liderului opoziției Alexei Navalnîi.