Dezbatere G4Media și FPEE pe dezinformarea din sănătate/ Andrei Luchici, Universitatea Româno-Americană: „Știrile false încearcă să imite știrile reale, dar predomină tonul negativ și au focus pe povești personale”

O cercetare științifică cu instrumente specializate pe analiză a datelor online, realizată de Centrul de cercetare în Inteligența Artificială al Universității Româno-Americane a trasat câteva concluzii privind limbajul utilizat în știrile false comparativ cu știrile reale, prezentate de Andrei Luchici, director al acestui centru și profesor asociat, la Departamentul de Computer Science pentru Business Management.

Prezentarea a fost realizată la la Masa rotundă „Soluții pentru abordarea dezinformării și narativelor anti-științifice pe teme de sănătate”, organizată de G4Media.ro și Free Press for Eastern Europe, marți, 24 octombrie, la Universitatea Româno-Americană.

„Inteligența artificială aduce o dimensiune nouă și complet necubnoscută de noi toți în dezinformare, dacă până acum un an-doi vorbeam de actori umani, acum se folosesc si actori computationali, algoritmi  care pot genera povesti, texte, imagini de la zero care pot avea un impact negativ. Am vrut sa vad dacă există o diferență semnificativă între articole cu știri reale și cu știri false despre COVID-19, că dacă reușim să descoperim diferențe semnificative la nivel lingvistic putem folosi asta pentru soluții cu care să semnalăm mai ușor cazurile de dezinformare”, a spus Luchici.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Ce informații de pe etichetele produselor ne sunt de ajutor

6:02

Cum putem scăpa de algoritmii nedoriți de pe rețelele de socializare

6:38

Alina Pătrăhău „dăruiește aripi” copiilor bolnavi

6:05

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Din prezentarea lui Andrei Luchici reiese că au fost utilizate ca date inițiale în cercetare 894 știri false și 3610 știri reale iar după filtrarea și curățarea datelor: 378 știri false; 3176 știri reale.

Ce a relevat analiza: 

Știrile reale abordează subiectul pe un ton mai neutru, încearcă să prezinte obiectiv și nu centrează informația în jurul unei povești sau a unui personaj, spre deosebire de știrile false. În știrile reale vedem proponderent informații despre gestionarea crizei, despre virus, ce urmări poate avea, pe când în cele negative observăm mult partea de senzațional, cuvinte cheie precum vitamina C, social media, nume de personalitati, precum Bill Gates sau Trump”.

Dintr-o altă perspectivă, a fost analizat dacă există și o diferențiere la nivelul sentimentelor. „A reieșit că majoritatea știrilor reale au un sentiment neutru, in titlurile folosite. În același timp, conținutul lor este ceva mai pozitiv prin comparație cu cele false. Am mai analizat cât de similare sunt și am constatat că titlurile celor false tind să imite limbajul celor reale”.

Între concluziile cercetării se numără faptul că autorii știrilor false tind să folosească un limbaj similar cu cele reale, dar apar mult mai des poveștile personale. „Există o tendință să scoată în evidență ce a făcut, ce a zis cineva, sentimentul este mai negativ decât al celor reale”.

Andrei Luchici a mai menționat că analiza derulată până la acest moment nu este suficientă pentru concluzii finale, pentru a delimita ce este real și ce este fals. „O extensie pe care doresc sa o fac este sa ne uitam mai mult la teme si la relatiile dintre teme si sa verificam cat de reale sunt informatiile prezentate”, a mai spus acesta.

Prezentarea integrală poate fi consultată aici: Prezentare Andrei Luchici