Dependența de shopping devine noua problemă a modei

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Pe măsură ce cumpărăturile devin tot mai accesibile și mai greu de evitat, industria modei începe să se confrunte cu o problemă pe care mult timp a ignorat-o: dependența de shopping. Într-un context dominat de social media, marketing hiper-targetat și soluții de plată „buy now, pay later”, tot mai mulți consumatori, dar și autorități și specialiști în sănătate mintală, analizează costurile reale ale consumului excesiv, scrie The Business of Fashion.

Povestea lui Sifat Jahan ilustrează această realitate. Crescută într-o familie de imigranți din Bangladesh, într-o suburbie americană, unde colegii primeau constant haine noi, shoppingul a devenit pentru ea un instrument de integrare socială. Odată cu obținerea independenței financiare, cumpărăturile s-au transformat într-un mecanism identitar. Pandemia a accelerat acest comportament: izolarea și timpul petrecut online au dus la acumularea unei datorii de ordinul zecilor de mii de dolari. „Nu mai era despre haine, ci despre cine sunt eu”, explică ea, descriind sentimentul de gol care urma fiecărei achiziții.

Astăzi, Jahan își documentează experiența pe TikTok, unde zeci de mii de utilizatori se regăsesc în același tipar: impulsul de a cumpăra, urmat de vinovăție și anxietate. Deși fenomenul nu este nou, amploarea sa este fără precedent. Platforme precum Instagram și TikTok creează un flux constant de recomandări, în timp ce procesul de cumpărare este redus la câteva clickuri. Plata amânată maschează impactul financiar imediat, amplificând comportamentele compulsive.

În ciuda acestor realități, dependența de shopping nu este recunoscută oficial ca tulburare de către American Psychiatric Association, ceea ce face dificilă măsurarea exactă a fenomenului. Totuși, indicatorii indirecți sunt relevanți: datoria pe cardurile de credit din SUA a atins un nivel record de 1,28 trilioane de dolari, iar Generația Z este mai predispusă să își atingă limitele de credit decât generațiile anterioare.

Specialiștii atrag atenția că mecanismele din spatele acestui comportament sunt similare altor forme de dependență. „Comerțul online este conceput pentru a crea urgență și a reduce capacitatea de decizie rațională”, explică Delicia Hand. În paralel, cultura consumului a devenit parte integrantă a identității sociale, mai ales în rândul tinerilor. Deținerea unor produse „virale” sau greu de găsit oferă capital social, iar influența creatorilor de conținut amplifică această presiune.

În același timp, problema începe să atragă atenția autorităților. Uniunea Europeană a deschis investigații asupra unor platforme precum Shein și Temu, suspectate că folosesc design-uri „adictive”. În paralel, decizii recente din justiție împotriva Meta și Google pentru efectele nocive ale platformelor lor ridică întrebări similare și pentru retail.

Cu toate acestea, dependența de shopping rămâne adesea trivializată, fiind redusă la stereotipuri precum „girl math”, în loc să fie tratată ca o problemă serioasă de sănătate mintală. În plus, consumul este în continuare perceput ca un indicator pozitiv economic, ceea ce complică orice tentativă de reglementare.

Soluțiile individuale există, dar sunt dificil de aplicat într-un sistem construit pentru a încuraja consumul. De la dezabonarea de la newslettere și eliminarea datelor de plată salvate, până la perioade de „no buy”, consumatorii încearcă să-și redefinească relația cu shoppingul. Totuși, spre deosebire de alte dependențe, cumpărăturile nu pot fi eliminate complet din viața cotidiană.

Pe termen lung, unii experți vorbesc despre necesitatea unui moment similar celui din industria tutunului, în care practicile dăunătoare să fie reglementate strict. Până atunci, responsabilitatea rămâne în mare parte la nivel individual.

„Odată ce înțelegi cum funcționează mecanismele de marketing, poți lua decizii mai conștiente”, explică Crystal Chen, fondatoarea comunității Slow Buy Club. Într-o industrie construită pe dorință și impuls, conștientizarea devine, paradoxal, cel mai puternic instrument de control.