Delta Dunării, între relaxare și geopolitică / Sezon promițător cu pensiuni pline, festivaluri și dezbateri despre Putin, sub alerte de drone la granița cu Ucraina

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Începutul de sezon turistic în Delta Dunării este unul „promiţător” pentru unii proprietari de pensiuni turistice, în ciuda vremii nefavorabile şi a războiului declanşat de Rusia în Ucraina, oaspeţii arătându-se interesaţi atât de evenimentele organizate în aer liber, cât şi de dezbateri pe teme de actualitate, transmite Agerpres.

Proprietarul unei pensiuni din satul Jurilovca, Vasilică Bold, a declarat, pentru AGERPRES, că principala problemă pentru unii oaspeţi este vremea nefavorabilă şi că, în ciuda acesteia, înregistrează un număr similar de turişti în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

„Începutul de sezon este promiţător. Avem acelaşi volum de turişti care se concentrează îndeosebi în weekend, dar, odată cu vacanţa copiilor, se va reveni. Rezervările pentru vară sunt la fel ca în anii trecuţi. Vremea nu ne ajută încă, dar suntem optimişti. În ultima perioadă, oamenii se ghidează după vreme. Dacă plouă, îşi anulează rezervarea şi revin în alte zile”, a afirmat Vasilică Bold.

El le oferă oaspeţilor atât preparate tradiţionale româneşti, cât şi specifice unei bucătării de lux şi, alături de alţi operatori din localitate, pledează pentru simplificarea birocraţiei.

„E nevoie de o simplificare reală a birocraţiei, iar Guvernul să se gândească la nişte reforme reale, inclusiv pentru cei care vor să se întoarcă din străinătate. Este nevoie de un program pentru a stimula natalitatea pentru că, peste 20 de ani vei întâlni copiii de astăzi în câmpul muncii, iar tu, ca stat, vei avea de câştigat, dacă vrei să te dezvolţi”, mai spune proprietarul pensiunii de pe malul lacului Goloviţa.

Anul trecut, în contextul restricţiilor bugetare, comuna Jurilovca a suspendat organizarea Festivalului borşului de peşte, dar a intrat în rândul staţiunilor turistice de interes local, în baza unei Hotărâri de Guvern.

Nu acelaşi lucru se poate spune însă despre satul Somova. Aflat pe malul complexului Somova-Parcheş, la graniţa româno-ucraineană, satul de pe drumul european 87 a găzduit, la finalul săptămânii trecute, festivalul Dichis’n’Blues, care a presupus atât concerte la asfinţit, cât şi dezbateri în miezul zilei pe teme legate de actualitate.

„Festivalul de aici este inedit. Mereu se organizează evenimente între betoane, între blocuri, dar aici e rustic, e frumos. Întotdeauna, este o plăcere pentru mine când am de-a face cu o trupă care cântă dozat, iar membrii se respectă între ei ca nivel, ca intonaţie, dinamică. Din păcate, în zilele noastre, multe trupe merg pe ideea că fiecare vrea să se audă cel mai tare şi se ajunge la un concurs care nu e benefic nici măcar pentru public”, a afirmat unul dintre participanţii la festival, Adrian Motoc.

Spune clar că nu îi este teamă de războiul la limita căruia se află.

„În general, astea sunt probleme mult prea mari şi, orice aş face, nu s-ar schimba nimic. Nu am teamă de război, de boli, iar asta depinde de cum eşti intern, ca om”, a mai spus Motoc.

Dezbaterea „KGB blues: Nostalgia lui Putin şi războiul din Ucraina”, susţinută de Armand Goşu, Cosmin Popa, Daniel Citirigă şi Cătălin Gomboş a atras peste 100 de persoane, a explicat nostalgiile prin „impas intelectual”, a prezentat regimul din Rusia drept un totalitarism bazat pe un mix între reţele de servicii secrete, reţele criminale, control al spaţiului public şi interese de clan, finalul războiului din Ucraina previzionând căderea lui Putin.

„Eu nu văd că Putin escaladează. Contraofensiva pe care a încercat-o pe 18 martie a eşuat într-o săptămână, pierderile sunt uriaşe şi în acest moment eu văd că Zelenski escaladează şi e la un pas să izoleze militar Crimeea şi acesta, cu adevărat, poate fi un moment cu valoare strategică. (…) Suntem în preziua unui moment cu valoare strategică”, a declarat analistul politic Armand Goşu, în timpul dezbaterii.

Cei prezenţi s-au arătat interesaţi de cât de multă „rusie” există în România, iar răspunsurile au fost date şi după încheierea sesiunii de întrebări şi răspunsuri.

„Am făcut o călătorie în Delta Dunării din România, Ucraina şi în Republica Moldova şi există diferenţe foarte mari. În România, delta pare abandonată de stat, poate pentru că sunt şi foarte puţini locuitori, iar ca atare, din punct de vedere electoral, nu ‘merită’ aceste investiţii ale politicului în Deltă. Am văzut sate cu trei, patru locuitori, nu sunt dispensare, asistente nici măcar în sate importante, nu sunt farmacii. Pare un spaţiu abandonat la marginea unui război în timpul căruia inamicul se uită poate cu interes la acest loc, pesemne nu foarte asigurat nici din punct de vedere militar, dar în orice caz uman nu este asigurat. În Ucraina, Delta e mult mai urbanizată şi mult mai avansată. Unde noi avem sate, ei au oraşe. Am întâlnit o poveste a unei femei din Periprava care era pe cale să nască şi, pentru că nu putea să ajungă la Tulcea, fiindcă nu avea cu ce, au vorbit Gărzile de Coastă şi au dus-o la Vîlkovo. Sunt cazuri în care noi nu suntem în stare să ne protejăm pur şi simplu acest areal”, a declarat, pentru AGERPRES, jurnalista Sabina Fati, care a susţinut la rândul ei conferinţa „Marea Neagră şi Delta Dunării. Poveşti de pe drumuri”, în timpul festivalului din satul Somova.

În opinia ei, evenimentul din satul de la graniţa româno-ucraineană a fost unul „intelectual”, iar dezbaterile nu au făcut decât să însufleţească festivalul.

„Delta, cu prelungirile ei în Ucraina şi Republica Moldova, este un areal comun, dar noi avem acum o problemă cu Bîstroe pe care am abandonat-o, fiindcă Ucraina este în război şi nu vrem să acutizăm şi să complicăm o relaţie. Dar este o problemă pe care cele două state trebuie să o rezolve. Şi da, dezvoltarea acestei regiuni ţine foarte mult cont de ce va reuşi România să facă pentru că, după ce se termină războiul, se va investi foarte mult în Ucraina şi în regiunile de graniţă, iar aici depinde foarte mult dacă România reuşeşte să depăşească handicapul pe care l-a avut până acum în extragerea banilor europeni şi internaţionali. Dacă reuşeşte să dovedească eficienţă şi să prezinte proiecte, Constanţa şi Tulcea pot deveni hub-uri ale dezvoltării. Totul depinde de viziunea pe care o au politicienii şi dacă reuşesc să depăşească riscul pe care-l vedem acum în programul SAFE, unde vedem că toate structurile se bat între ele pe dedesubt şi au fost în stare să dărâme un Guvern doar pentru un program pe care vor să şi-l împartă între ele. Dezbaterile nu au făcut decât să însufleţească acest festival extraordinar făcut la graniţa cu Ucraina. Mi se pare minunat”, a afirmat Sabina Fati.

Pentru comunitatea din Somova, cele trei zile de festival au fost binevenite, în ciuda mesajului RO-ALERT privind posibilitatea căderii unor drone primit în timpul acestora.

„Toate pensiunile din comună au fost pline, iar evenimentul a promovat de fapt localitatea, ceea ce este extraordinar”, a declarat proprietara unei pensiuni din comună, Sanda Cojocaru.

Evenimentele organizate în această vară în Deltă îi invită pe oaspeţi să încerce rezervaţia indiferent de vreme şi să meargă cu bicicleta, caiacul sau la pas prin zone mai puţin cunoscute, să vadă asfinţitul de pe Dunăre sau să participe la cafenele comunitare, dar şi la concursuri de pescuit dedicate femeilor.

Astfel, Asociaţia”Cu drag din Sulina” va organiza pe 18 iunie o întâlnire deschisă dedicată celor care vor să contribuie la viitorul zonei.

„Vom împărtăşi idei, experienţe şi perspective despre comunitatea noastră şi despre ceea ce face Sulina un loc atât de special. Întâlnirea face parte din proiectul ‘Sulina, oraş în rezervaţie’, prin care ne propunem să aducem oamenii împreună şi să încurajăm dialogul despre relaţia dintre comunitate, apă şi mediul înconjurător. Fie că eşti localnic, antreprenor, pescar, profesor, tânăr sau vizitator îndrăgostit de Sulina, te aşteptăm cu drag. Evenimentul ‘Cafeneaua Comunitară’, derulat în parteneriat cu Fundaţia PACT face parte din programul Cu Apele Curate, lansat în 2019 de Asociaţia Mai Mult Verde şi Lidl România cu scopul reducerii poluării cu plastic a apelor”, se arată într-o postare făcută publică pe o reţea socială de asociaţia din oraşul Sulina.

Satul Mila 23 va găzdui sâmbătă, Bibaniada, singurul concurs feminin de pescuit la biban în echipă, din România, organizat de Asociaţia Ivan Patzaichin-Mila 23.

„Concursul este inspirat de tradiţia din satul Mila 23, când, după perioada de prohibiţie, femeile din sat ies pe baltă să pescuiască biban. Sâmbăta este împărţită în trei, în prima manşă avem concurs de pescuit, în manşa a doua festival gastronomic cu saramuri de biban şi alte delicatese pescăreşti, iar în manşa a treia – program artistic, dar şi multe alte surprize”, se arată pe pagina evenimentului promovat pe Facebook.