De ce se strâng munți de gunoaie în lacurile de acumulare: legile nu se aplică, instituțiile nu funcționează, primarii refuză să dea amenzi

Autorităţile se bat cu pumnii în piept că s-au apucat să cureţe lacul Bicaz, a cărui poluare fusese semnalizată de mass-media, în timp ce sătenii din întreaga ţară, care locuiesc în amontele râurilor, continuă să arunce nestingheriţi gunoaiele unde au chef. Primarii ridică din umeri neputincioşi și evită să aplice amenzi, dar nici instituții cheie ca Garda de Mediu sau Apele Române nu își fac datoria până la capăt.

Echivalentul a 50 de TIR-uri pline cu PET-uri se aflau luna aceasta în lacul Izvorul Muntelui – Bicaz, în judeţul Neamţ, la care se adaugă 200 de tone de lemne şi 10 tone de alte deşeuri, arată cifrele Hidroelectrica, solicitate de G4Media.ro. O veritabilă insulă de PET-uri s-a format şi în mijlocul râului Olt, în zona barajului de acumulare de la Drăgăneşti-Olt, în urma ploilor din ultima vreme.

Nimeni nu ştie care este stadiul poluarii lacurilor de acumulare la nivelul întregii ţări. Niciuna dintre autorităţile competente – Garda de Mediu, Apele Române şi Hidroelectrica – nu a ştiut ce să răspundă întrebarilor G4Media.ro pe această temă.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

„Majoritatea lacurilor de acumulare  aflate în aval de zone turistice sau intens locuite sunt invadate de zeci de tone de plutitori anual. Dintre lacurile de acumulare afectate cel mai frecvent menționăm Lacul Izvorul Muntelui și salba de lacuri de acumulare din aval, pe râurile Bistrița și Siret; Lacul Vidraru și lacurile de acumulare din aval, de pe râul Argeș; toate cele 27 de lacuri de acumulare pe de râul Olt precum și lacurile de acumulare Vădeni și Târgu Jiu, de pe râul Jiu,” a declarat pentru G4Media.ro serviciul de comunicare al Hidroelectrica.

Legi neaplicate. Legislaţia din domeniu se bazează pe principiul că „poluatorul plăteşte”. Un element de dispută este că, dacă cineva aruncă gunoaie pe un teren deţinut de altcineva, fără să fie prins, Garda de Mediu amendează proprietarul terenului, nu pe cel care a aruncat gunoiul. De asemenea, primăriile sunt obligate prin lege să încheie contracte cu firme de gestionare a deşeurilor şi să aibă gropi de gunoaie ecologice.

Puţine primării au încheiat însă astfel de parteneriate, iar de gropi ecologice nici nu se pune problema. Primăriile ar trebui să amendeze localnicii care aruncă gunoaie în locuri nepermise, iar Garda de Mediu ar trebui să dea amenzi tuturor primăriilor care nu au încheiate contracte de salubrizare.

„Momentan nu avem contracte de salubrizare. Nu am dat amenzi niciodată. Nu i-am prins. Avem niște gropi de la CAP, oamenii duc gunoaiele acolo”, spune Gheorghe Ciobanu, viceprimarul din Ipoteşti, judeţul Olt.

„Cam 70% dintre oameni au contracte cu compania de salubrizare. Mai aruncă gunoaiele, îi atenţionăm. Nu e cazul să dam amenzi. Am mai dat amenzi cu ani în urmă”, spune Sonia Iliescu, primarul din Racoviţa, judeţul Vâlcea, potrivit căreia Garda de Mediu vine în control cam de 3-4 ori pe an.

Autorităţile nu par îngrijorate de situaţia din teren. La solicitarea G4Media.ro, Gabriela Dorojan, comisar general în Garda de Mediu, a declarant că în perioada 20 martie – 30 aprilie insituţia pe care o conduce şi reprezentanţii Apelor Române, care gestionează toată apa la nivelul ţării,  au desfăşurat, pe întreg teritoriul României, 1359 de controale şi au dat 11 amenzi în valoare de 305.000 lei (66.000 euro).

Iar Victor Sandu, director general la Apele Române, a spus pentru G4Media.ro că „la nivelul anului 2018 nu au fost semnalate probleme deosebite în ceea ce priveşte gestionarea defectuoasă a deşeurilor de orice fel pe lacurile de acumulare”. Potrivit acestuia, controalele efectuate s-au soldat doar cu 51 de avertismente şi nicio amendă.

Instituţiile statului îşi pasează responsabilitatea şi când vine vorba despre cine ar trebui să se ocupe de curăţarea lacurilor de acumulare. Hidroelectrica se plânge că anul trecut a cheltuit 1,15 milioane de lei (250.000 euro) pentru lucrări de igienizare în zona barajelor, deşi nu este responsabilitatea sa. De aceea s-a judecat cu Apele Române în aproximativ 30 de litigii între anii 2015-2018 pe această temă.

Între timp, gunoaiele de pe lacuri continuă să se adune, iar autorităţile se întrec în declaraţii legate de intensificarea controalelor privind managementul deşeurilor.

(Sursa Foto: ZiarPiatraNeamt.ro)