De ce amână tinerii lucrurile importante? Psihoterapeut: „Teama de eșec în cele mai multe cazuri”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Tot mai mulți tineri se confruntă cu tendința de a amâna constant sarcinile esențiale, chiar și atunci când sunt conștienți că acest comportament le poate aduce stres, frustrare și efecte negative pe termen lung. Fenomenul poartă numele de „procrastinare”, iar explicațiile din spatele lui merg mult mai adânc decât o simplă lipsă de motivație, scrie Ziarul de Iași.

Psihoterapeutul Raluca Gînju a explicat că procrastinarea nu este doar despre organizare slabă sau lene, ci un proces psihologic complex, în care emoțiile, perfecționismul, anxietatea și teama de eșec joacă un rol major.

„Acest comportament nu este doar despre o slabă gestionare a timpului, ci este profund înrădăcinat în reglarea emoțională și în prejudecățile cognitive ale persoanei. Înțelegerea procrastinării necesită explorarea acestor mecanisme psihologice de bază, care implică adesea perfecționism excesiv, anxietate și teamă de eșec”, a declarat specialistul.

De asemenea, Raluca Gînju a menționat că acest comportament presupune o autoamăgire subtilă, în care mintea înlocuiește sarcinile importante cu altele mai puțin relevante, pentru a evita disconfortul emoțional asociat cu responsabilitatea reală.

„Mecanismul procrastinării urmărește un tipar bazat pe vinovăție sau disconfort pentru neefectuarea unei anumite acțiuni, urmate de compensare prin îndeplinirea unei sarcini mai puțin relevante și, apoi, justificarea neîndeplinirii sarcinii inițiale prin implicarea în alte lucruri; altfel spus, auto-amăgire prin îndeplinirea unor sarcini diferite. Adolescenții, aflându-se într-un stadiu critic de dezvoltare, sunt deosebit de vulnerabili la aceste modele, ceea ce face esențială înțelegerea în profunzime a procrastinării”, spune psihologul.

Același studiu precizează că 98% dintre adolescenți procrastinează, 60% la un nivel ridicat și 10% la un nivel foarte ridicat.