G4Media.ro

De ce a fost achitat fostul premier Victor Ponta, motivarea Înaltei Curți:…

Foto: Inquam Photos / Liviu Florin Albei

De ce a fost achitat fostul premier Victor Ponta, motivarea Înaltei Curți: Erori ale procurorului de caz, lipsa probelor plus o decizie CCR salvatoare pentru Șova

Completul de 3 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a motivat decizia de achitare a fostului premier Victor Ponta. G4Media.ro a consultat cele 350 de pagini din motivare și prezintă cele mai importante informații ale deciziei de achitare în cazul Ponta.

  • Informația pe scurt: Ponta a fost achitat pentru fals pentru că, potrivit instanței, procurorul s-a bazat, în principal, pe declarațiile unei angajate a Casei de avocatură a lui Șova. Aceasta și-a schimbat depoziția pe parcursul procesului, iar investigatorul DNA Jean Uncheșelu nu a prezentat în original rapoartele de activitate presupus falsificate de Ponta și Șova.
  • Fostul premier a fost achitat pentru complicitate la evaziune fiscală pentru că a plătit impozit pe banii primiți de la Șova.
  • Victor Ponta a fost achitat pentru spălare de bani întrucât procurorul nu a dovedit că banii ajunși la el de la Șova proveneau din infracțiuni. Pe de-o parte, pentru că directorul de la Rovinari Laurențiu Ciurel și Dan Șova au fost achitați pentru abuz în serviciu ca urmare a deciziei CCR care a dezincriminat această infracțiune prin încălcarea de legislație secundară.
  • Ciurel îi acordase contracte de asistență juridică lui Șova prin ”încălcarea atribuțiilor de serviciu”, nu a unor legi sau ordonanțe. Pe de altă parte, procurorul nu a dovedit că banii ajunși la Ponta provin din contractele primite de Șova de la Turceni, pentru care directorul de acolo, Dumitru Cristea, a primit 4 ani cu executare. Procurorul nu a dovedit nici că Ponta ar fi intervenit pentru ca cele două complexuri energetice să îi acorde contracte lui Șova.
  • ”Înalta Curte apreciază, însă, că invocarea de către Parchet a unor aspecte ce țin exclusiv de activitatea politică desfășurată de inculpatul Ponta Victor-Viorel în anul 2005 nu prezintă aptitudinea de a demonstra, în lipsa oricăror probe pertinente și concludente în acest sens, că acuzatul ar fi săvârșit în perioada 2007-2008, deci după doi ani, acte de influențare a factorilor de decizie de la nivelul S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A.”
  • Instanța a lăsat totuși nesoluționată latura civilă privind acoperirea pagubei și a menținut sechestrele, inclusiv asupra averii lui Victor Ponta. Judecătoarele au concluzionat că, pe de-o parte, există un prejudiciu ce trebuie recuperat și pentru care a fost condamnat directorul Cristea de la Turceni, iar pe de altă parte, faptul că directorul Ciurel de la Rovinari și Șova au scăpat cu ajutorul CCR nu înseamnă că nu trebuie să dea banii înapoi.

Citește informația pe larg. Deși Victor Ponta a fost acuzat de 16 infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală și spălare de bani, potrivit unor surse judiciare, cea mai periculoasă acuzație pentru el, unde procurorii aveau așteptări să fie condamnat măcar cu suspendare, este cea de fals.

Acuzațiile. Ponta e acuzat că ar fi falsificat 16 rapoarte de activitate care atestă că a prestat servicii ca avocat pentru Casa de avocatură a lui Dan Şova. În realitate, susţin procurorii, Ponta nu ar fi prestat nimic, ci doar a încasat banii, reprezentând în realitate un comision pentru că l-ar fi ajutat pe Şova să obţină contracte de la Complexurile energetice Turceni și Rovinari.

Foştii directori ai Complexurilor energetice, Laurențiu Ciurel și Dumitru Cristea, sunt acuzaţi de abuz în serviciu. Ei ar fi produs un prejudiciu de 5,6 milioane de euro în dauna companiilor de stat. Potrivit DNA, directorii ar fi încheiat ilegal contracte de asistenţă juridică cu casa de avocatură Şova şi asociaţii.

Şova i-ar fi dat lui Ponta un comision. Directorii i-au dat lui Şova – susţin procurorii – 1 milion de euro (la cursul de la vremea respectivă) ca să reprezinte complexurile în procesele cu societatea “Închiderea şi conservarea minelor” şi cu Electrica. Şova ar fi primit dublu sau chiar triplu faţă de juriştii angajaţi ai complexurilor, care ar fi muncit de 10 ori mai mult în procese cu grad de dificultate similar.

La rândul său, Şova i-ar fi dat lui Ponta – sub forma mascată a unui contract de asistenţă juridică – un comision din milionul de euro primit de la Turceni – Rovinari: aproape 55.000 de euro, bani primiţi lunar şi sub forma achitării leasing-ului pentru un Mitsubishi Lancer folosit de Ponta. “Sumele primite de inculpatul Ponta Victor-Viorel au reprezentat în realitate bonificarea acestuia în considerarea rolului avut în încheierea şi derularea contractelor de asistenţă juridică a SCA „Şova şi Asociaţii” cu cele două complexuri energetice”, arată procurorul de caz Jean Uncheşelu în rechizitoriu.

De ce a fost achitat Ponta pentru fals. Motivarea instanței indică o suită de erori ale procurorului de caz. Jean Uncheșelu nu a putut proba cu precizie când au fost falsificate rapoartele, cine le-a semnat din partea casei de avocatură a lui Șova, cine a dat ordinul pentru falsificarea rapoartelor sau ”conivența infracțională” (înțelegerea) dintre Ponta și Șova.

Instanța notează totuși că avocații din cadrul casei de avocatură a lui Șova au declarat că nu au lucrat cu Victor Ponta. Cu alte cuvinte, judecătoarele spun că, deși rapoartele de activitate prezentate de Ponta la Fisc ar avea un conținut nereal, nu se știe cine și când le-a falsificat sau din ordinul cui au fost falsificate rapoartele.

Prima eroare a procurorului, potrivit instanței. Jean Uncheșelu și-ar fi bazat acuzația, în principal, pe declarațiile unei angajate de la Casa de avocatură a lui Șova, Simona Ciurcu. Aceasta, însă, și-a schimbat declarațiile pe parcursul procesului. Inițial, a zis că Șova a semnat rapoartele false, apoi că ea le-ar fi semnat la ordinul lui Șova, ulterior la proces a declarat că nu își mai amintește cine le-a semnat și când instanța i-a arătat rapoartele și-a recunoscut semnătura și pe cea a lui Șova pe rapoarte. Șova a susținut însă că nu e semnătura lui așa că instanța a vrut să dispună o expertiză grafologică.

A doua eroare a procurorului, potrivit instanței. Jean Uncheșelu nu a putut prezenta instanței însă rapoartele presupus falsificate în original ca să poată fi expertizate grafologic. Procurorul a prezentat doar copiile de la Fisc ale acestor rapoarte presupus falsificate, originalele fiind restituite Casei de avocatură a lui Șova, după controlul fiscal, dar – potrivit instanței – ”parchetul nu a făcut diligențe, în faza anchetei penale, pentru identificarea, ridicarea și depunerea la dosar, în original”.

”Cu toate că, în fundamentarea acuzației, au fost invocate, pentru dovedirea caracterului nereal al împrejurărilor de fapt atestate de conținutul rapoartelor de activitate, depozițiile martorilor Pop Eugen-Valer, Iacob Mihai-Bogdan, Enache Mădălin, Popa Alina-Nicoleta și Constantin Marius-Eduard, avocați în cadrul S.C.A. „Şova şi Asociaţii”, care, în acord cu cele declarate de martora Ciurcu Simona, au arătat că nu au colaborat niciodată cu Ponta Victor-Viorel în relația profesională cu S.C. MFA S.A.

Mizil sau cu alți clienți ai casei de avocatură, dar și diverse acte procedurale din dosarele în care cea din urmă societate era parte, procurorul nu a probat întocmirea, semnarea celor 16 înscrisuri și încredințarea lor, ulterioară, spre folosire, de către inculpatul Șova Dan-Coman, după cum nu a demonstrat că aceste acțiuni, precum și cele imputate coinculpatului Ponta Victor-Viorel constând în aplicarea semnăturii personalizate și a ștampilei cabinetului său avocațial pe respectivele documente s-ar fi realizat în perioada lunii august 2011, aspecte ce nu au fost confirmate nici de mijloacele de probă administrate în cursul cercetării judecătorești”, arată judecătoarele în motivare.

Redăm mai jos un fragment relevant din motivare

”Susținând că, în luna august 2011, între cei doi acuzați ar fi intervenit o înțelegere în sensul întocmirii de către Șova Dan-Coman a unor rapoarte care să consemneze fictiv prestarea unor activități juridice de către Ponta Victor-Viorel în temeiul convenției de conlucrare profesională din 30.08.2007, fapt ce s-ar fi realizat în aceeași perioadă de timp, Parchetul a avut în vedere exclusiv una din depozițiile date, în faza anchetei penale, de martora Ciurcu Simona și conținutul corespondenței purtate de inculpatul Ponta cu Administrația Finanțelor Publice Sector 1 București (…)

Chiar martora, adoptând aceeași atitudine procesuală oscilantă, ambiguă și nesinceră, a revenit parțial, în cursul cercetării judecătorești, asupra celor două depoziții date în faza anchetei penale (…)

Nicio depoziție dată în cauză nu îl indică pe Șova Dan-Coman ca fiind cel care a alcătuit înscrisurile, iar probatoriul administrat nu furnizează informații precise și convingătoare cu referire la identitatea persoanei care le-a iscălit în numele casei de avocatură, perioada de timp și împrejurările în care s-a realizat acest lucru, orice îndoială neputând fi interpretată decât în favoarea acuzatului.

Astfel, în timp ce inculpații Șova Dan-Coman și Ponta Victor-Viorel au menționat-o pe Ciurcu Simona ca fiind cea care ar fi redactat rapoartele de activitate, iar primul a tăgăduit semnătura aplicată pe acestea în dreptul numelui său și a denumirii casei de avocatură, martora a dat declarații oscilante sub acest aspect, modificându-și poziția procesuală, fără nicio explicație pertinentă, cu ocazia fiecărei audieri, însă în niciuna dintre depoziții nu l-a nominalizat pe Șova Dan ca fiind persoana care a întocmit cele 16 înscrisuri.

Se observă, în acest sens, că, deși la data 27.02.2015, a precizat că „la un moment dat” ar fi primit situațiile lunare privind activităţile prestate în conlucrare profesională de Cabinetul Individual de Avocat „Ponta Victor-Viorel” de la Iacob Mihai-Bogdan, coordonator de client pentru S.C. MFA S.A. Mizil, ulterior, în 26.08.2015, a menționat că acestea i-ar fi fost date de inculpatul Șova Dan-Coman „undeva la jumătatea anului 2011” (deci în iunie-iulie 2011), cu ocazia unei întâlniri la sediul societății de avocatură situat în str. Pușkin, fără să facă, însă, precizări suplimentare cu privire la persoana care le-ar fi întocmit, pentru ca, în fața instanței, să nu își mai amintească cine anume i le-a predat după declanșarea controlului fiscal, bănuind că au fost redactate de martorul menționat întrucât acesta fusese „unul din avocații care au desfășurat activități de asistență juridică … în dosarele vizând
MFA Mizil S.A.”.

De asemenea, martora a manifestat aceeași atitudine fluctuantă și în legătură cu identitatea celui care ar fi semnat pentru S.C.A. „Șova și Asociații” cele 16 rapoarte de activitate, arătând, inițial, că respectiva persoană a fost Șova Dan-Coman (în 27.02.2015), după care a menționat că, dimpotrivă, la solicitarea acestuia, le-ar fi iscălit ea și ar fi aplicat ștampila societății de avocați, a cărei posesie a avut-o până în anul 2014 (în 26.08.2015), iar, în final, în cursul cercetării judecătorești, a declarat că nu mai ține minte cine a certificat, prin semnătură, înscrisurile, însă vizualizând copiile acestora atașate la dosar, a recunoscut unele dintre iscălituri ca fiind cele pe care le aplica personal în locul inculpatului, iar altele ca aparținându-i celui din urmă.

Cu toate că Înalta Curte, având în vedere declarațiile ezitante ale martorei Ciurcu Simona și poziția exprimată de inculpatul Șova Dan-Coman, care a contestat semnătura aplicată în dreptul numelui său și a denumirii casei de avocatură pe cele 16 documente intitulate „Raport privind activităţile desfăşurate în perioada ….”, a dispus, pentru clarificarea acestui aspect, la solicitarea celui din urmă, efectuarea unei expertize grafice a semnăturilor, care să stabilească dacă au fost realizate de acuzat sau de o altă persoană, mijlocul de probă nu a putut fi, însă, administrat dată fiind lipsa de la dosarul de urmărire penală a înscrisurilor în original și imposibilitatea identificării și atașării lor de către instanță, în condițiile în care atât apărarea, cât și Parchetul au învederat că nu se află în posesia exemplarelor originale și nu au indicat locul unde acestea s-ar fi putut găsi, iar, din conținutul procesului-verbal nr. (…)/07.09.2011 și al raportului de inspecție fiscală din 19.10.2011, înregistrat sub nr. (…)/27.10.2011, întocmite de A.N.A.F., Administrația Finanțelor Publice Sector 1 București, cu ocazia controalelor efectuate la Cabinetul Individual de Avocat „Ponta Victor-Viorel” și, respectiv la S.C.A. „Enescu, Panait, Pop și Asociații” (continuatoarea Casei de avocatură Șova și asociații – n.r.), rezultă că toate documentele puse la dispoziția organelor fiscale au fost restituite, la finalizarea verificărilor.

Or, în condițiile în care Parchetul nu a făcut diligențe, în faza anchetei penale, pentru identificarea, ridicarea și depunerea la dosar, în original, a documentelor care, în opinia sa, constituie obiect material al infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, motiv pentru care instanța s-a aflat în imposibilitatea de a atașa exemplarele originale ale acestora și de a efectua expertiza grafică a semnăturilor, ce au fost tăgăduite de persoana căreia i-au fost atribuite, Înalta Curte, având în vedere și declarațiile oscilante, imprecise și lipsite de orice credibilitate, din acest punct de vedere, ale martorei Ciurcu Simona, apreciază că toate aceste împrejurări nu pot fi interpretate decât în favoarea inculpatului Șova Dan-Coman în sarcina căruia nu poate fi reținută, în contextul unui asemenea probatoriu contradictoriu și neconvingător, semnarea celor 16 înscrisuri denumite „Raport privind activităţile desfăşurate în perioada ….”, arată instanța care a dispus achitarea.

De ce a fost achitat Ponta pentru complicitate la evaziune fiscală. Acuzația procurorului adusă fostului premier era că Șova și-ar fi diminuat impozitul pe profit prin banii acordați lui Ponta pentru servicii fictive. Ponta a plătit însă impozit pentru banii primiți de la Șova.

”În condițiile în care valorile considerate de acuzare ca fiind diminuate la plată de către S.C.A. „Şova şi Asociaţii” și S.C.A. „Enescu, Panait, Pop și Asociații” se regăsesc în sumele achitate către bugetul consolidat al statului de Cabinetul Individual de Avocat „Ponta Victor-Viorel” și, respectiv, de numita Staicu Vasilica-Vali, operațiunile înscrise în documentele legale ale firmelor de avocatură nu pot fi calificate ca fiind unele fictive, de tip evazionist, din moment ce, prin evidențierea lor, nu s-a urmărit și nici nu s-a realizat sustragerea de la achitarea obligațiilor fiscale, prin disimularea obiectului sau sursei impozabile, ci, dimpotrivă, toate veniturile obținute de părțile cocontractante corelativ cheltuielilor efectuate de cele două societăți au fost înregistrate și fiscalizate, în conformitate cu prevederile legale incidente în materie”, arătat instanța.

De ce a fost achitat Ponta pentru spălare de bani. Procurorul de caz a considerat că disimularea comisionului primit de Ponta pentru că l-ar fi ajutat pe Șova să obțină contracte la Turceni-Rovinari, disimulare sub forma unui contract de colaborare între avocați, ar reprezenta spălare de bani.

Această acuzație a picat, pe de-o parte, pentru că directorul de la Rovinari, Laurențiu Ciurel și avocatul Dan Șova au fost achitați pentru abuz în serviciu și, respectiv, complicitate. Prin urmare, banii presupus spălați de Șova și Ponta nu ar fi provenit din infracțiuni.

De ce au fost achitați Ciurel și Șova pentru abuz în serviciu. I-a salvat Curtea Constituțională care, ulterior trimiterii în judecată, în 2016, a dezincriminat abuzul în serviciu prin încălcarea de legislație secundară. Laurenţiu Ciurel de la Rovinari a fost acuzat că i-a atribuit contracte de asistență juridică lui Șova “cu încălcarea atribuţiilor de serviciu”, adică legislație secundară, nu primară (legi sau ordonanțe).

”Inculpatului Ciurel Laurențiu-Dan nu i se poate reproșa nerespectarea, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu prilejul încheierii și executării actelor adiționale nr. 1/03.09.2007, nr. 2/19.12.2007 și nr. 3/22.12.2008 la contractul de asistență juridică nr. (…)/21.03.2007 între S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A. și S.C.A. „Șova și Asociații”, a dispozițiilor din legislația primară (O.U.G. nr. 34/2006 și O.G. nr. 119/1999) a căror încălcare i-a fost imputată de acuzare prin rechizitoriu, astfel încât, având în vedere și aspectele de ordin teoretic prezentate (…..), Înalta Curte apreciază că faptele acestuia nu întrunesc elementele de tipicitate ale infracțiunii de abuz în serviciu, sub aspectul cerinței esențiale atașată elementului material al laturii obiective, astfel cum a fost reconfigurată prin deciziile Curții Constituționale nr. 405/15.06.2016 și nr. 392/06.06.2017.

Ca urmare, în temeiul art. (…), instanța va dispune achitarea inculpatului Ciurel Laurenţiu-Dan pentru infracţiunea de abuz în serviciu, în formă continuată”, arătat instanța.

Banii de la Turceni. Pe de altă parte, chiar dacă directorul de la Turceni, Dumitru Cristea, a fost găsit vinovat pentru abuz în serviciu și condamnat la 4 ani de închisoare cu executare pentru contracte acordate lui Șova, procurorul nu ar fi dovedit că banii ajunși la Ponta de la Șova erau din contractele acordate cu încălcarea legii.

”Înalta Curte reține că, în cauză, nu s-a făcut nicio dovadă că suma de 181.439,98 lei, achitată Cabinetului Individual de Avocat „Ponta Victor-Viorel” în temeiul convenției de conlucrare profesională din 30.08.2007, a fost suportată, în tot sau în parte, din contravaloarea actului adiţional nr. 1/01.11.2007 la contractul nr. 504/23.07.2007 şi a convenției de asistență juridică nr. 80/13.02.2008 (în legătură cu care s-a constatat comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu de către inculpatul Cristea Dumitru), ce a fost achitată de S.C. Complexul Energetic Turceni S.A. societății avocațiale, din moment ce acuzarea nu a efectuat o evaluare financiară care să stabilească un asemenea aspect, prin determinarea exactă, în raport cu factorul timp, a circuitului banilor cu care au fost creditate și debitate conturile S.C.A. „Şova şi Asociaţii”, mai ales în condițiile în care, din datele comunicate de instituțiile de credit privind tranzacțiile financiare derulate de casa de avocatură în perioada de referință (….), reiese că aceasta a încasat sume importante de bani și în executarea altor contracte de asistență juridică.

Contrar susținerilor acuzării, caracterul fungibil al banilor, în afară de a atesta valabilitatea plății, nu poate fundamenta concluzia provenienței nelegale a sumelor achitate în baza convenției de conlucrare profesională, căci, în cazul admiterii unui asemenea raționament, ar deveni superfluă obligația dovedirii sursei infracționale a banilor supuși procesului de reciclare, ce incumbă organelor judiciare, lucru nepermis din perspectiva normei de incriminare, care reglementează spălarea banilor ca infracțiune corelativă condiționată de preexistența alteia, a cărei săvârșire trebuie probată dincolo de orice îndoială rezonabilă, indiferent dacă anterior sau concomitent s-a pronunțat sau nu o soluție de condamnare pentru aceasta.

Pentru aceleași motive, nu poate fi valorificat de instanță nici argumentul acuzării referitor la „suprapunerea completă a perioadei în care s-au plătit banii către cabinetul de avocat cu perioada în care societatea de avocați a primit bani de la cele două complexuri energetice” (….), aspect ce, în opinia Parchetului, ar atesta faptul că suma de 181.439,98 lei a rezultat „cel puțin în parte” din comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu, având în vedere că susținerea procurorului, ce vizează în mod arbitrar doar anumite contracte de asistență juridică încheiate de casa de avocatură cu societățile comerciale menționate, se bazează exclusiv pe simple supoziții și pure speculații, ce nu prezintă aptitudinea de a dovedi cu caracter de certitudine că banii provin dintr-o activitate infracțională și că este, astfel, realizată situația premisă cerută de lege pentru existența infracțiunii de spălare a banilor” , arată instanța în rechizitoriu.

De notat că directorul de la Turceni, Dumitru Cristea, a fost condamnat pentru că a fost acuzat de abuz în serviciu ”prin încălcarea legii”, nu a ”atribuțiilor de serviciu”, deci a legislației primare astfel încât nu a putut scăpa cu ajutorul CCR.

În plus, instanța spune că nu sunt probe că Ponta ar fi intervenit pentru ca Șova să primească contractele de Turceni-Rovinari.

”Înalta Curte apreciază, însă, că invocarea de către Parchet a unor aspecte ce țin exclusiv de activitatea politică desfășurată de inculpatul Ponta Victor-Viorel în anul 2005 nu prezintă aptitudinea de a demonstra, în lipsa oricăror probe pertinente și concludente în acest sens, că acuzatul ar fi săvârșit în perioada 2007-2008, deci după doi ani, acte de influențare a factorilor de decizie de la nivelul S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A. și S.C. Complexul Energetic Turceni S.A., în scopul favorizării inculpatului Șova Dan-Coman și a perfectării contractelor de asistență juridică cu S.C.A. „Şova şi Asociaţii”, după cum realizarea unui asemenea demers nu poate fi dedusă din simplul fapt că inculpatul a fost ales parlamentar într-o circumscripție electorală din județul Gorj, unde se află
sediile celor două societăți comerciale, sau din împrejurarea că ar fi avut interese politice și profesionale comune cu inculpatul Șova, aspect dedus, fără vreo legătură logică, din „modul nefiresc în care și-au exercitat atribuțiile de serviciu directorii companiilor”, arată instanța în motivare.

Înalta Curte a lăsat nesoluționată latura civilă privind acoperirea pagubei. Judecătoarele au concluzionat că, pe de-o parte, există un prejudiciu ce trebuie recuperat și pentru care a fost condamnat directorul de la Turceni, iar pe de altă parte, faptul că Ciurel și Șova au săpat cu ajutorul CCR nu înseamnă că nu trebuie să dea banii înapoi.

”Înalta Curte menţionează că legea ce guvernează acţiunea civilă în cauză este cea în vigoare la data săvârşirii faptelor ilicite generatoare de prejudicii”, a arătat ICCJ.

Cu toate că fostul premier a fost achitat în primă instanță, decizia nu este definitivă și judecătoarele au menținut sechestrul pe averea lui. Completul de 3 judecători care a dipus sentința de achitare a fost format din judecătoarele ICCJ Ioana Ilie, Ioana Bogdan şi Lavinia Lefterache. Urmează apelul la Completul de 5 judecători al ICCJ, care va da sentința finală.

(Sursa Foto: Inquamphotos/ Autor: Liviu Florin Albei)

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

18 comentarii

  1. Deci Victor Ponta nu e vinovat dar ramane cu sechestrul pe avere….Ce justitie o fi asta?

    • Deci, Monta este vinovat, dar niste judecatori corupti au facut-o pe prostii.
      1. Ce vina are procurorul daca CCR a dezincriminat anumite fapte penale ?
      2. Ce vina are procurorul daca martorul si-a schimbat marturia, dupa ce au fost distruse probele ?
      3 . Ce vina are procurorul ca Sova a distrus probele ?
      Procurorii trebuie sa-i trimita in judecata pe judecatorii corupti, care ii achita pe infractori.

    • E de neinteles de ce s-a aruncat procurorul asa aiurea, cand stia si el ca fara probe se face de ras groaznic… cum ar fi putut da vreodata asta bine pentru prestigiul DNA chiar si fara atacurile PSD?

      Pacat ca n-au putut strange probe ca lumea, merita sa fie condamnat cu varf si indesat pt ca bineinteles ca lucrurile au stat chiar asa cum le-a descris procurorul.

    • Alina, e vina judecatorului ca procurorul nu a depus acte la dosar? Oare procurorul a fost atat de prost incat sa nu stie sa faca un dosar sau a fost in interesul lui ca Ponta sa nu fie condamnat?
      Or fi facut ca la Nastase, unde dosarul a fost o gluma proasta, unde s-au bazat pe un principiu de drept international, ca un inculpat poate fi pedepsit o singura data pentru o fapta. La Nastase au pus la capitolul mita niste termopane, restul de sume(primite de la firme care au privatizat societatile de stat) s-au pierdut printre foile din dosare. Si uite asa a scapat Nastase cu un prejudiciu de 1 milion de euro, pe cand in actele din dosare erau sume de peste 10 milioane.

    • Pentru tristan :
      Cum iti poti imagina ca procurorul nu a depus actele la dosar ?
      Cum iti poti imagina ca dosarul nu a fost verificat foarte atent de seful procurorului si de seful sectiei ?
      Cum iti poti imagina ca judecatorul de la camera preliminara a admis un dosar fara probe ?
      Dosarele lui Nas6case au fost beton. Altfel nu ar fi fost condamnat.
      Nu au existat probe pentru miliardele furate, dar au fost suficiente probe pentru infractiunile mai mici comise.

  2. Oare ca primi vreodata scuze pt miile de „puie monta penalul”. Suntem in 2018 – justitia in Romania e facuta cu timp, dar el si familia lui au fost arătați cu degetul ca exemplu de corupție.
    Oare va avea cineva coloana vertebrala sa isi ceara scuze?

    • Scuze pentru ce?
      Hoțul devine parte vătămate și vrea consolare?!
      Scuze ar trebui sa-si ceara înalta curte pentru mizeriile din motivare.

    • Monta este vinovat, dar niste judecatori corupti au facut-o pe prostii.
      1. Ce vina are procurorul daca CCR a dezincriminat anumite fapte penale ?
      2. Ce vina are procurorul ca martorul si-a schimbat marturia, dupa ce au fost distruse probele ?
      3 . Ce vina are procurorul ca Sova a distrus probele ?
      Procurorii trebuie sa-i trimita in judecata pe judecatorii corupti, care ii achita pe infractori.

    • A fost arestat martorul care si-a schimbat marturia, pentru denunt calomnios ?
      Daca era arestat, nu-si mai schimba marturia.
      In acest fel, a obstructionat justitia si l-a favorizat pe infractorul Monta.

    • @ alina
      Va uitati la prea multe seriale americane cu avocati, in lumea reala nu sar putea proceda asa:)

      Ba ar fi fost chiar de mirare daca martora Simona Ciurcu, o fosta iubita a lui Dan Sova, nu si-ar fi schimbat marturia cand asa, cand asa…

  3. Deci Ponta and friends au scăpat.
    Mai ramane un proces pe civil…legat de niste bani care nu vor fi restituiti vreodată.
    Asta este România băieților deștepți.
    #Puie Monta

  4. sobolanul cu ochelari si-a inceput cariera de jigodie ucigindu-l pe procurorul Panait, care era pe urmele infractorului nastase, protectorul si mentorul pontalaului.

  5. cand ai procurori ca uncheselu care nu au carte si nici experienta pusi sa ancheteze un prim ministru, fost si procuror, la ce sa te astepti?

  6. justitia este o gluma serioasa neadaptata timpurilor. ce e in 2018 un act original? stampila nu mai e, cele mai multe acte se trimit scanate pe email, ne poate spune ce mai e ala un act in original? si un act depus in copie la anaf nu e la fel de bun? anaf preia documente false de la cetateni? :))

  7. Sechestrul ramane deoarece s-a furat, dar in civil nu in penal.

  8. Mai pe scurt, Ponta a fost achitat pentru ca procurorul Uncheselu e un dobitoc incompetent sau un complice al hotomanilor.

  9. De la HotNews cetire: ”Procurorul care lucreaza in dosarul lui Victor Ponta este unul dintre „lupii tineri” ai DNA. Pana in urma cu un an, Nicolae Jean Uncheselu era procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Craiova, unde se ocupa de infractiuni marunte cum ar fi: conducerile fara permis, furturile sau talhariile. Un dosar instrumentat de Uncheselu la Craiova a dus, insa, la condamnarea unui coleg procuror”.
    După cum văd printre comentarii, sunt păreri conform cărora nu contează incompetența procurorului, de vină sunt judecătorii că nu ”au pus botul” la aiurelile procurorului. După cum știm cea mai bună apărare o reprezintă … procuratura, mai ales ”lupii tineri” din DNA.