De ce a crescut masiv numărul românilor care spun că votează la europarlamentare / Cine se anunță a fi marele câștigător
Ultimul Eurobarometru prezintă o noutate absolută care privește direct România și alte patru țări: numărul celor care spun că vor vota la alegerile europarlamentare din iunie 2024 a crescut cu aproximativ 20% de procente în comparație cu perioada similară de acum cinci ani.
Entuziasmul pentru un vot considerat altminteri mai puțin atractiv decât cel național se manifestă în Polonia, România, Slovacia, Portugalia și Grecia. Față de septembrie 2018, numărul celor care spun că merg la vot la alegerile europarlamentare de anul viitor a crescut cu 23% (de la 53% la 76%).
Așa se face ca interesul românilor pentru alegerile europarlamentare să fie mult peste media UE, unde 68% dintre europeni spun că probabil vor vota la următorul scrutin european. Cine sunt acești noi votanți? De unde au aparut ei? Este o veste bună sau proastă că interesul românilor pentru Parlamentul European a crescut simțitor?
Recomandări Video:
Articolul continuă mai jos...
Toate datele și analizele disponibile indică faptul că beneficiarul valului de entuziasm este, de fapt, curentul eurosceptic, reprezentat în România de partidul extremist AUR.
Un indiciu relevant îl găsim în datele Eurobarometrului care analizează structura politică a votului anunțat pentru anul viitor. Astfel, în România este anticipat un vot semnificativ pentru dreapta (36%), pentru centru s-au pronunțat 31% iar pentru stânga ar vota 22%. De subliniat că orientarea politică măsurată în Eurobarometru nu vizează anumite partide, cu mari curente ideologice.
Se poate observa o deplasare evidentă a votului către dreapta față de Eurobarometrul din luna martie. Numărul celor care spun că votează dreapta politică a crescut cu 8% față de sondajul din primăvară, centrul a pierdut 4% iar opțiunea de stânga a pierdut 3%. Cifrele sunt perfect comparabile cu Ungaria lui Victor Orban. Doar în România și Ungaria dreapta adună atât de multe voturi, după cum rezultă din tabelul de mai jos.
Cine sunt însă, mai exact, acești alegători de dreapta? Cel mai probabil avansul dreptei are legătură directă cu creșterea partidului extremist AUR în sondaje. Acest partid s-a ridicat în sondaje în ultimii ani pe baza unui puternic discurs eurosceptic, anti-european, cu componenta lui anti-vaccinistă. Votanții AUR sunt la fel de anti-Bruxelles ca FIDESZ-ul lui Victor Orban în Ungaria.
Un alt indicator al avansului eurosceptic în România este răspunsul la întrebarea: sunteți de acord cu afirmația că acțiunile UE au impact asupra vieții dvs de zi cu zi? România și Cehia se plasează în topul țărilor care nu cred că UE are impact asupra vieții lor. Și aici se vede discursul suveranist, care a câștigat teren în România ultimilor ani.
Aceiași cheie de citire a creșterii interesului general pentru alegerile europene o oferă The Financial Times. Vestea proastă, notează jurnalistul Andy Bounds, este că sondajele indică faptul că votul va merge către partidele eurosceptice.
Acest lucru s-a întâmplat deja la alegerile din Olanda, unde pe primul loc s-a clasat un partid anti-european, suveranist și anti-migrație condus de Geert Wilders. Însă partidele de extrema dreaptă sau figuri eurosceptice au câștigat deja în Slovacia, aflată și ea în topul celor cinci țări în care interesul pentru alegerile europene de anul viitor a crescut masiv.
Potrivit Eurobarometrului, 68% dintre europeni spun că vor vota la alegerile de anul viitor, cu 9% mai mult decât în urmă cu cinci ani. Financial Times notează însă că marele câștigător se anunță a fi partidele de extremă dreaptă.
EuropeElects, care face un inventar al sondajelor naționale, anticipează faptul că grupul de extremă dreaptă Identitate și Democrație din Parlamentul European este pe cale să devină al treila mare grup politic, umăr la umăr cu Renew Europe. Un alt câștigător va fi grupul politic al Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), din care face partea partidul de extremă dreaptă al premierului italian Giorgia Meloni.
Spre deosebire de alte partide de extremă dreaptă din Europa, ridicate pe discurs anti-migranți, AUR este o creație artificială care a speculat frustrări reale din societate, generate de pandemie, inflație, război, de neîncrederea generală în partidele tradiționale, pentru a dezvolta un discurs eurosceptic, suveranist și anti-occidental. Despre valoarea de întrebuințare AUR am scris pe larg în alt text, însă revin asupra unui singur aspect care are directă legătură cu alegerile de anul viitor.
Reiau aici cele mai importante explicații:
Cea mai importantă valoare de întrebuințare a partidului extremist AUR este de departe în jocul politic intern. PSD și Marcel Ciolacu au tot interesul să umfle AUR în sondaje nu doar pentru a speria Comisia Europeană, ci pentru a băga groaza în adversarii politici și alegători. (…)
Pentru alegerile de anul viitor, Ciolacu nu doar că nu vrea să se alieze cu Simion, ci va dori să intre cu candidatul AUR în turul doi dacă va candida la prezidențiale, după modelul Iliescu – Vadim din 2000. Valoarea de întrebuințare a partidului extremist AUR va fi, așadar, în cele patru șiruri de alegeri de anul viitor, de uz intern: sperietoarea cu ajutorul căreia PSD speră că-i va convinge pe alegători să pună încă o dată ștampila pe ”răul cel mai mic”.
Extremismul românesc este, spre deosebire de cel european, un rău ajutat de sistem să se întindă în societate. Nimeni nu se luptă în realitate cu AUR, încurajat deocamdată să crească și mai mult în loc să fie izolat mediatic și politic. Acest joc iresponsabil comportă însă un risc enorm. Nu pot decât să reiau aici un avertisment: AUR ar putea scăpa de sub control la un moment dat, așa cum s-a tot întâmplat cu alte creații de sistem. Aproape toate s-au întors împotriva păpușarilor când s-au văzut pe cai mari.
Citește integral
Valoarea de întrebuințare a partidului extremist AUR pentru statul român și pentru PSD
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
39 comentarii