G4Media.ro

Curtea de Conturi a UE: Este foarte puțin probabil ca România să…

Curtea de Conturi a UE: Este foarte puțin probabil ca România să aibă o autostradă completă între Nădlac și București în 2030. A1 are o întârziere de opt ani

Oricâte promisiuni ar face politicienii, adevărul este că nici măcar în 2030, în România nu se va circula doar pe autostradă de la București și până la granița cu Ungaria, la Nădlac. Asta scrie negru pe alb într-un raport al Curții de Conturi a Uniunii Europene, care analizează opt mari proiecte de infrastructură de importanță strategică din Uniune, printre care și autostrada de 582 de kilometri din România. Potrivit raportului, planificarea ineficientă, implementarea deficitară și fragmentarea proiectelor au dus la întârzieri uriașe în finalizarea lucrărilor.

Autostrada A1 (București-Nădlac) are deja o întârziere în darea în exploatare de 8 ani, asta în condițiile în care, în prezent, nici măcar nu avem deschise șantiere pe cele mai grele porțiuni din tronsoanele Lugoj-Deva (un tronson de 9,13 kilometri din lotul 2, unde trebuie construite și două tuneluri “pentru urși” cu o lungime totală de circa 2 kilometri a fost scos la licitație anul trecut, n,red) și Sibiu-Pitești (lotul 4 este scos la licitație, nu și loturile 2 și 3).

Prin urmare, Curtea spune că este foarte puțin probabil ca până în 2030 România să închidă șoseaua de mare viteză care leagă Capitala de granița cu Ungaria. Experții instituției, care verifică modul în care s-au cheltuit banii europeni, avertizează că orice zi irosită înseamnă vieți pierdute în accidente rutiere pe drumuri depășite.

”Aceste întârzieri au consecințe importante. De exemplu, traficul care va utiliza în viitor autostrada A1 din România trebuie, deocamdată, să utilizeze în continuare drumurile naționale cu două benzi. Această situație are efecte negative semnificative, cum ar fi ambuteiaje zilnice, blocaje și un grad redus de siguranță rutieră. Comparând numărul și tipul de accidente de-a lungul timpului, Curtea a observat că numărul de accidente și de decese pe aceste tronsoane este mult mai mare decât media la nivel național din România și că 92 dintre aceste accidente au implicat coliziuni frontale”, se arată în raportul citat.

Birocrație: o autorizație de construcție pentru fiecare 7 kilometri de autostradă

Curtea de Conturi a Uniunii Europene este de părere că în România nivelul ridicat de birocrație efectează implementarea proiectelor.

”Autostrada A1 cu o lungime de 582 km este planificată și construită sub forma unui număr mare de proiecte de mici dimensiuni. Pentru fiecare dintre aceste componente, trebuie obținute autorizații. Conform calculelor Curții, este necesară o autorizație de construcție pentru fiecare 7 km de autostradă, iar o autorizație de mediu este necesară pentru fiecare 26 km”, spune Curtea.

Bani irosiți

Nu doar birocrația este de vină pentru că în România autostrăzile se construiesc greu și costă mai mult decât s-a estimat inițial. Probleme există și în pregătirea proiectelor, dar și în implementarea lor, ceea ce duce, spune Curtea, la o cheltuire ineficientă a banilor.

„De exemplu, în România, între Lugoj și Deva, un tronson finalizat al autostrăzii A1, cofinanțat cu 12,4 milioane de euro din fonduri ale UE, nu este utilizat în prezent. În apropierea orașului Deva, două porțiuni de drum, construite într-un interval de numai șapte ani, au fost conectate greșit. Ca rezultat, 800 de metri de autostradă deja construită au trebuit să fie distruși pentru a permite reconstruirea corectă a conexiunii. Pe lângă costurile aferente porțiunii care trebuie să fie reconstruită (pentru care se estimează o cofinanțare din partea UE de 3,2 milioane de euro), costul lucrărilor de demolare este de 0,9 milioane de euro (din care 0,5 milioane reprezintă cofinanțare din partea UE). Fondurile UE în valoare de 3,7 milioane de euro astfel cheltuite pot fi considerate irosite”, scrie în raportul citat.

Pe lângă autostrada A1 din România, Curtea de Conturi a Uniunii Europene a mai analizat și alte mega proiecte de transport precum: Tunelul de bază Brenner între Austria și Italia, linia de cale ferată Lion – Torino prin Alpi sau tunelul subacvatic Fehmarn cu o lungime de 18 km. pentru legătura între Germania și Danemarca. În total 8 proiecte strategice de infrastructură au intrat sub lupa Curții. Problemele descoperite în România în implementarea proiectelor nu sunt singulare.

„Pentru toate cele opt infrastructuri de transport de maximă importanță, modificările care au intervenit de-a lungul timpului la nivelul proiectării și al sferei proiectelor au generat, până în prezent, creșteri de costuri în valoare de 17,3 miliarde de euro (sau 47 %) în comparație cu costurile estimate inițial. (…) Întârzierile înregistrate sunt foarte mari: pentru componentele principale ale infrastructurilor, fără a se ține seama de timpul necesar pentru construcția infrastructurii de acces aferente, întârzierea în darea în exploatare este în medie de 11 ani”, scrie în raport.

Foto: Autostrada A1 / Curtea de Conturi a UE

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

20 comentarii

  1. Daca lucrurile vor continua ca pina acum, da, n-o sa fie.
    Dar, desi propaganda psd-isto-moscovita e-n focuri si la turatie maxima, sint semne ca Romania se indreapta spre o noua etapa in care sobolanii astia conservatori-reactionari vor deveni irelevanti.
    Sigur, nici alternativele nu sint cine stie ce, dar macar nu sint tot timpul cu gindul la „trecutul glorios” si simplul fapt de a sfarima mafia care stapineste Romania de 30 + 40 de ani va aduce ceva progrese.

  2. pai ce ati votat? psd si pnl? atunci veti avea autostrazi cand emigrati

  3. Nici o sanna pana in 2030… nici pana in 2050!!!
    Inca 30 de ANI!

  4. Nimic nou sub soare, acest fapt îl cunoșteam și noi. Dacă ne-ar fi zis că va fi finalizată până în 2030, abia asta ar fi fost o știre nemaipomenită. Eu vin și plusez, nici în 2100 nu va fi terminată. Poate serbează România un mileniu de la întregire și tot nu vom avea o autostradă. Acuma sper că nu vine Curtea de Conturi a Uniunii Europene să ne spună că nu vom reuși să construim niciodată vreo cale ferată de mare viteză, această informație este deja răsuflată! Ar fi nemaispus de bine dacă ne-ar spune ce va face România, ce nu face, știm foarte bine, și nu de azi de ieri, ci de vreo 30 de ani. Mai încercați!

  5. da, se stie, rominika o tara de pacaliki si hotzi unde majoritatea se cred einstein si buricul pamintului, insa unde raspunsul este „nu se poate”

  6. La specimenele de politicieni care s-au perindat pe la putere pana acum, e de inteles de ce nu s-a facut doar atata!
    Problema e ca nici in 2030 s-ar putea sa nu fie gata, poate in 2050 daca avem noroc sa mai traim pana atunci !!!

  7. Daca era la putere Partidul Comunist Chinez in Romania construiau toate autostrazile in 5 ani. 🙂

  8. Pentru politicienii romani nu are importanta ca in 2030 sau 2130 va fi gata amarita aia de A1 sau ca vor muri in accidente rutiere sute de mii de oameni.
    Cel mai important lucru pentru politicienii romani : cat se va putea fura din banii alocati de UE si gradul de dificultate al savirsirii furtului

  9. Astia n-au inteles nimic. Bucurestiul secolului XIX avea palate moderne inspirate de Paris dar a caror poarta dadea in noroiul ulitelor unui pseudo-oras. Locuitorii acestor palate calatoreau in trasuri luxoase aduse din occidentul civilizat. Aveau senzatia ca asta e suficient pentru a trai ca la Paris.
    Din motive care „ne scapa” socialismul a facut prima bucata de autostrada intre Bucuresti si Pitesti (probabil ca fiind in campie era un test usor de dus la capat). Daca acest test ar fi fost facut spre Sinaia si Valea Prahovei astazi sigur era finalizat pana la Brasov.
    Tot socialismul a demarat autostrada catre mare si de bine de rau in anii de apartenenta la UE am biruit-o.
    Ce-i mai trebuie azi „elitei” bucurestene? Autostrada pana la mare are, masini din occident are. Autostrada spre Valea Prahovei lipseste ca sa perpetueze Wellfare-ul din sec XIX. Ce i-o fi trebuit lui Ceausescu autostrada spre Pitesti?
    Si uite asa, incet, incet, Ardealul redevine legat functional la Europa centrala, careia i-a apartinut din totdeauna, iar dincolo de Carpati isi apara independenta functionala Romania mica, aceea care dupa 100 de ani nu a reusit inca sa inghita „hapul” oportunitatii care a lovit-o la Trianon. Dar, din pacate, Curtea de conturi a UE nu pregatita sa analizeze asta, pentru ca atunci poate ca ne-ar oferi si o solutie la problema noastra neconstientizata.

  10. Urmaresc subiectul, asa ca am de adaugat urmatoarele
    1. S-au daramat 800 m de autostrada gata construita: FALS.
    Singurul loc unde s-a daramat ceva e lotul 3 Orastie-Sibiu unde s-au demolat 200 m unde s-a infiltrat apa si s-a surpat o cale a autostrazii. Imaginea din articol e conexiunea de la Soimus, unde pentru conectarea noului lot s-a oprit circulatia pe Simeria – Deva timp de o saptamana.
    2. Autorizatia de mediu se da pe loturi de 26 km: FALS.
    Autorizatia de mediu se da (din pacate) pe loturi/tronsoane intregi, acest fapt ingreunand in fapt constructia autostrazilor, portiunile mai usoare stand in asteptare dupa cele mai grele. Ca fapt divers, autostrada A3 are autorizatie de mediu (valabila) de la Brasov la Bors, la 10+ ani de cand s-a obtinut pentru Bechtel.
    3. Autorizatia de constructie se da pe bucati de 7km: FALS.
    AC se da acolo unde este solicitata si unde sunt indeplinite conditiile pentru acordare. Nu intotdeauna aceste conditii sunt indeplinite de la inceput pentru a avea AC pe un lot intreg, dar firmele prefera si AC pe bucati pentru a nu sta in asteptare. Vina pt lipsa AC este la CNAIR care nu pregateste bine proiectele si exproprierile.
    Revenind la subiect, este foarte posibil ca pana in 2030 sa nu avem complectata bucata lipsa Lugoj-Deva lot 2, din cauza tunelurilor cerute in acordul de mediu. Si aici CNAIR a facut-o de oaie, reziliind contractul cu Salini care continea tunelurile. Situatia e foarte complicata, Salini a castigat arbitrajul international, dar CNAIR va contesta. Cert e ca din toata aceasta zbatere vom pierde toti, daca lotul respectiv nu va fi terminat pana la finalizarea exercitiului financiar in 2023, UE ne va lua inapoi toti banii decontati pe intreg lotul Lugoj-Deva (aprox 75 km din care 60 sunt in exploatare de ceva timp). Va plati cineva pentru prostia asta? Da, poporul roman. Nici unui ministru al transporturilor de dupa revolutie nu ii crapa obrazul de rusine.
    Total apolitic, e de remarcat activitatea recenta a CNAIR unde d-na Director General Ionita misca lucrurile mult mai bine decat predecesorii ei.
    Subiectul autostrazilor este de interes pentru multa lume, de aceea informatiile oferite trebuiesc sa fie reale 100%. Va recomand ca la subiectul infrastructura sa va informati sau sa cereti suport de la Asociatia Pro Infrastuctura. Restul sunt povesti.

    • Astia traiesc cu impresia ca in alte parti ale lumii nu mai exista dezastre naturale si reparatii. Faci un drum si ramane peste milenii!

  11. Mai instructiv raportul decat articolul. Citindu-l, m-as simti rușinat în calitate de francez, austriac sau german pentru ca, în timp ce A1 suferă o corecție de cost inițial estimată momentan la cca. 1% si o posibilă intarziere de câțiva ani, sub 10, proiectele din Franța, Germania și Austria au suferit corecții de cost (la valori actuale similare) de 54 -199% si multi ani peste 10!!! Hmm, curat licitații cinstite și studii tehnice profesioniste si pe la altii, bine ca nu vin aceiasi si pe la noi!
    G4 media – ca de obicei pe spate. Dacă citeati macar una din trei pagini de raport ati fi scos voi altceva decât eternele articole de negativizare a româniei din orice poziție.

  12. Ma intreb mereu daca expunerea acestui negativism este o tactica a postacilor sau reflecta o trasatura profunda a acestei natii. Nu ma refer la articole ci la comentatori. Rareori vezi pe aici oameni dispusi sa vada partea buna a lucrurilor, cat de mica ar fi ea. Este o mare greseala, caci singurii oameni creativi sunt cei care cred in bine, altfel nu si-ar bate capul sa creeze.
    Negativistii doar isi cauta scuze pentru ca nu lasa nimic in urma lor.

  13. Corupția ucide.
    1 km autostrada in Romania costa cat 3 km in Germania.
    Garantie 12 luni la noi, in Germania 5 ani.
    La noi se strica in 2 luni, acolo in 10 ani.
    Se fac 5 anteprize, cu intermediari si comisioane grase, altfel nu se poate.
    Nici daca-i immpusca cineva nu se rezolva, vin altii din spate cu limba scoasă.

    • Cu atat mai bine pentru antreprenorii generali vestici gen Strabag si altii, nu? Sa nu mai vorbim despre bancile implicate.
      Trebuie si tarile „net contributoare” sa-si recupereze cumva banii.

      Si apoi ce compari? Germania campie cu Romania munte? Si in Germania ai diferente similare in functie de relief, complexitate etc.

  14. are „mama sunt eu oprisan” domeniu de sute de hectare cu 7 vile ? are. de multi ani.
    ne-au spoliat fratii micula de un miliarde de euro ?
    jafurile de miliarde de euro din anii 90 din banci ?
    jafurile continue de 30 de ani zeci de miliarde de euro ?
    orgiile financiare ale castelor Partidului care-si dau privilegii nenumarate ?

  15. Am lucrat la autostrada A1 sibiu pitesti sofer 8×4. Daca ploua „normal”(nu torential)o ora, nu mai urci nici o panta pe drum de pamant, nu pietruit cu nici un 8×4 basculanta sau 8×8 iveco,astra ori tatra. Tipul terenului si vremea de la noi alaturi de coruptie si hotii omniprezenti(cititi PSD) au impiedicat constructia autostrazilor. De la bucuresti la constanta s-a facut usor ,ca e campie si nu ploua zilnic. Dar in rest,unde sunt zone de munte,va fi foarte greu… Si o spun ca om ce s-a bagat in noroiul de la decopertat ce reprezinta primul pas pana la carat balast sau piatra de cariera si asfalt in bena 8×4. Geografia Romaniei ,mai ales in zonele montane e o problema majora. Va mai dura cam 10 ani daca se munceste minim 12 ore pe zi si exista conditii meteo sa se faca lucrari bune de autostrazi ,si vom avea autostrazi.

  16. (indiferent care institutie releva)
    adevarul crunt care contrazice „filosofia” „educatiei” din rssh ro
    In fapt, curtea-de-cioante-a-*ue a fost „diplomata”-n intocmirea raportului.
    Intarzierea reala se poate „masura” in ani-lumina;
    iar probabilitatea „recuperarii” este la fel de posibila precum invierea. Amin.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.