Curtea Constituțională a amânat o decizie privind Codul Administrativ. O nouă dezbatere va avea loc pe 12 februarie

Curtea Constituțională (CCR) a amânat pentru 12 februarie luarea unei decizii privind Codul Administrativ, act normativ adoptat prin ordonanță de urgență de Guvernul Dăncilă și atacat de Avocatul Poporului, Renate Weber, au declarat pentru G4Media.ro surse din cadrul Curții.

”Pronunțarea a fost amânată pentru completarea documentării”, au precizat sursele citate.

Ulterior, CCR a transmis într-un comunicat de presă că a amânat pronunțarea ”pentru a solicita de la Guvernul României o serie de informații suplimentare legate de conținutul Expunerii de motive ce însoțește actul normativ criticat în această cauză”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

CCR a luat în discuţie marţi, după cinci luni, sesizarea Avocatului Poporului în legătură cu prevederile OUG 57/2019 privind Codul administrativ.

Pe 28 august 2019, Avocatul Poporului, Renate Weber, fost europarlamentar ALDE, a anunţat că a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a OUG 57/2019 privind Codul administrativ. Sesizarea a fost depusă la doar două zile după ce Tăriceanu a anunțat că ALDE rupe coaliția cu PSD și iese de la guvernare.

În sesizarea transmisă CCR se susţine că OUG nu răspunde exigenţelor Constituţiei privind delegarea legislativă, astfel cum aceasta a fost dezvoltată prin jurisprudenţa Curţii.

În urma analizării actului normativ, Avocatul Poporului a constatat, între altele, că în cuprinsul ordonanţei sunt reglementate o serie de aspecte care nu au legătură şi nu sunt nici interdependente cu motivele invocate de Guvern în susţinerea urgenţei şi situaţiei extraordinare care motivează adoptarea unei asemenea ordonanţe, se arată în sesizare.

În opinia Avocatului Poporului, ordonanţa contravine prevederilor articolului 69 din Constituţie privind mandatul reprezentativ, ale articolului 109 referitoare la răspunderea membrilor Guvernului şi ale articolului 111 alineatul (1) privind controlul parlamentar al activităţii Executivului.

Potrivit sursei citate, OUG 57/2019 contravine articolului 115 alineatul (6) din Constituţie, întrucât afectează regimul instituţiilor fundamentale ale statului, în speţă Guvernul.

„Analizând noua soluţie legislativă, Avocatul Poporului constată că din condiţiile generale pentru ocuparea funcţiei de membru al Guvernului a fost înlăturată condiţia incompatibilităţii, ceea ce produce consecinţe negative prin fragilizarea statutului membrilor Guvernului şi a instituţiei în ansamblu”, explică Avocatul Poporului.

La finalul săptămânii trecute, senatoarea USR Florina Presadă a trimis Curții Constituționale o serie de observații privind neconstituționalitatea Codului Administrativ care nu au fost invocate în sesizarea pe care Renate Weber, Avocatul Poporului, a depus-o în august 2019. Presadă cere CCR să se pronunțe și asupra aspectelor sesizate de ea.

”Am intervenit ca Amicus Curiae pe lângă Curtea Constituțională a României în cazul sesizării formulate de către Avocatul Poporului cu excepția de neconstituționalitate privind Codul Administrativ. De ce? Avocatul Poporului nu inclusese în sesizarea sa articole care sunt potențial neconstituționale, așa că am vrut să ofer CCR ocazia să se pronunțe pe marginea lor”, a scris Florina Presadă, pe Facebook.

O primă observație a acesteia este legată de faptul că în Codul Administrativ este eliminată pentru membrii Guvernului care-și pierd funcția din motive de incompatibilitate interdicția de a ocupa o funcție similară pe o durată de trei ani. În plus, este eliminată posibilitatea demiterii unui membru al Guvernului în cazul în care averea sa a fost declarată, în tot sau în parte, ca fiind dobândită în mod ilicit, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă. ”O astfel de omisiune în reglementare echivalează cu eliminarea unui standard de integritate pentru membrii Guvernului, făcând posibil ca un membru al Guvernului a cărui avere a fost declarată, în tot sau în parte, ca fiind dobândită în mod ilicit, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, să își poată continua activitatea”,  susține senatorul USR.

În al doilea rând, Presadă reclamă introducerea unei prevederi care îl obligă pe președintele României să răspundă în maximum 10 zile la propunerea premierului de numire a unui nou ministru, fapt ce ar contraveni unei decizii anterioare a CCR.

Senatorul contestă și constituționalitatea pensiilor speciale pentru primari citând pe larg din decizia CCR pe această temă din 2016 unde se spunea, printre altele, că ”aleşii locali nu reprezintă o categorie socio-profesională care să urmărească dezvoltarea unei cariere ca ales local, ci ei sunt aleşi în cadrul unităţii administrativ-teritoriale respective pentru a gestiona problemele comunităţii locale. Alegerea este o opţiune a electoratului, şi nu a persoanei care candidează, ceea ce înseamnă că alegerea nu ţine de resortul subiectiv al acesteia din urmă.”

Alte prevederi constestate de Presadă se referă la majoritățile cu care se iau deciziile privind administrarea patrimoniului în consiliile locale, procedura de avizare a proiectelor de hotărâre de consiliu local și numirea conducerii autorităților administrative autonome.

Citește întregul document AICI.

Foto: Inquam Photos / George Călin