Cum se evaporă fondurile UE în Europa de Est: Cazurile Babis, Dragnea și Orban – presa austriacă

Cotidianul austriac Der Standard  relatează despre modul în care fondurile UE ”cimentează puterea populiștilor” din Europa Centrală și de Est. Ancheta a fost realizată de două jurnaliste din Viena, Britta Hilpert și Eva Schiller, care lucrează pentru postul public de televiziune german ZDF.

Emisiunea „Înșelătoria pe înțelesul tuturor – Cum se evaporă fondurile UE în Europa de Est” a fost difuzată de ZDF în cadrul programului Zoom în 17 aprilie 2019 la ora 22.45. Personale principale sunt trei oligarhi din est: prim-ministrul maghiar Viktor Orban, prim-ministrul ceh Andrej Babis și, din partea României, Liviu Dragnea.

Hilpert și Schiller sunt corespondenți la Viena, de unde coordonează activitatea ZDF în 14 țări din Europa de Sud-Est.

Pentru a urmări fondurile europene, Hilpert și Schiller au urmărit în ultimele luni activitatea premierului maghiar Viktor Orban, a premierul ceh Andrej Babis și a lui Liviu Dragnea, șeful social-democraților români.

”Ce doresc aceștia de la Europa sunt banii, nu amestecul în modul în care aceștia sunt cheltuiți”, a spus Hilpert într-un interviu pentru Der Standard.

Ziarul german precizează că este vorba de o mulțime de bani, în total 150 de miliarde de euro. Iar în avantajul celor este faptul că sunt prea puțini paznici: ”OLAF, instituția antifraudă a UE, are doar 200 de investigatori, iar Parchetul european va începe activitatea abia în 2020”.

Unul dintre beneficiari, notează Der Standard, este Liviu Dragnea. Deși nu poate ocupa funcția de premier din cauză că este condamnat penal, acesta trage sforile din spatele scenei.

Hilpert vorbește despre un proiect UE pentru a susține copiii orfani: ”S-a dovedit că banii nu au ajuns niciodată la ei. Dar au ajuns la partid și la angajații acestuia”.

Dragnea a avut chiar neobrăzarea să-și facă soția coordonator de proiect ”deși soția lui nu era deloc calificată în acest sens”.

Der Standard notează că situația nu e mult diferită in Ungaria, unde miliardarul Lorinc Meszaroș declară senin că și-a făcut averea cu ajutorul bunului Dumnezeu și a lui Viktor Orban. El este cunoscut pentru cumpărarea presei critice și aducerea ei pe linia guvernului. De asemenea, ginerele lui Orban s-a îmbogățit ca urmare a unor licitații pentru iluminat public.

În Cehia, prim-ministrul Babis a deturnat fonduri UE pentru stațiunea sa de wellness. El a pretins că firma îi aparține direct, deși face parte din consorțiul Agrofert, care se compune din sute de firme.

Nici unul din cei trei politicieni nu a răspuns cererilor de interviu din partea ZDF.

Hilpert a mai declarat pentru Der Standard că politicienii încearcă prin orice mijloace să se sustragă atunci când vine vorba de a da socoteală. Cu toate acestea vorbim de banii plătitorilor de taxe din UE.

„Toți vor banii, dar nu vor reguli ca libertatea presei, justiția independentă sau egalitatea de șanse” concluzionează realizatoarele, citate de Der Standard.

Context. În iunie 2018, procesul Bombonicăi Prodana a încetat în dosarul angajărilor fictive, după ce fosta soție a lui Liviu Dragnea și-a achitat partea de prejudiciu. Chiar DNA a cerut încetarea procesului penal.

Magistrații Înaltei Curți au decis că în cazul ei încetează procesul penal și primește sancțiunea administrativă a amenzii de 1000 de lei.

Bombonica Prodana a fost coordonator al Complexului de servicii destinate copilului și familiei și șef serviciu Secretariat din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Teleorman.

Pe 21 iunie 2018, un complet de trei judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat pe Liviu Dragnea la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvărşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu în dosarul DGASPC Teleorman, care viza angajarea fictivă a două angajate, Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica.

Avocații lui Dragnea au apelat decizia, iar completul de cinci judecători este așteptat să pronunțe o decizie finală. Unul dintre ultimele termene a fost pe data de 15 aprilie, următorul fiind programat pe data de 20 mai.

În tot acest timp, Dragnea a făcut presiuni majore asupra guvernului Dăncilă pentru a adopta un OUG care să modifice Codurile Penale și să-l scape de condamare, refuzul ministerului justiție de a promova ordonanța de urgență fiind unul dintre motivele schimbării lui Tudorel Toader din funcție.

În plus, la Curtea Constituțională se judecă o sesizarea lui Florin Iordache, care susține că Înalta Curte trebuia să înființeze completuri specializate, punând astfel în discuție legalitatea completului care l-a condamnat pe Dragnea și implicit legalitatea sentinței de condamnare în primă instanță.

Citește și

CCR a amânat din nou pronunțarea unei decizii pe completurile specializate până pe 20 mai, ziua în care este programat un nou termen în procesul lui Dragnea