Cum pot SUA și România să construiască o Mare Neagră liberă și deschisă (The National Interest)

România poate devenit un lider regional în  Europa de Est, asigurând în același timp o Mare Neagră liberă și deschisă, iar o alianță economică și de securitate “ambițioasă și orientată spre viitor” cu Statele Unite  ar putea genera pentru economia noastră un câștig de 250-350 de miliarde de dolari în următorul deceniu, scriu, într-un editorial în publicația conservatoare The National Interest, Kaush Arha, președintele Forumului Indo-Pacific Liber și Deschis, Adrian Zuckerman, fost ambasador american al SUA în România, și Pavel Popescu, fost membru al Parlamentului României și președinte al Comisiei parlamentare pentru apărare, ordine publică și securitate națională.

Editorialul, mai jos:

“România, din punct de vedere istoric și geografic, ancorează interesele Statelor Unite în regiunea Mării Negre și în Caucaz, Asia Centrală și Asia de Vest. Liderii recent aleși ai României și ai SUA – președintele Nicușor Dan și președintele Donald Trump, respectiv – au o oportunitate istorică de a aprofunda alianța strategică, extinzând în același timp domeniul său de aplicare. Împreună, ei pot transforma România într-un lider regional în agricultură, tehnologie digitală, energie și industrii civile și militare, asigurând în același timp că Marea Neagră rămâne liberă și deschisă.

România este cea mai mare economie din Europa de Sud-Est. Dunărea, cel mai lung fluviu al Europei, care izvorăște din Germania, se varsă în Marea Neagră pe coasta României, la granița cu Ucraina. România se mândrește cu cea mai mare bază aeriană militară și cu o rețea de porturi fluviale și maritime fără egal în regiune. În consecință, România a fost un partener logistic esențial pentru operațiunile SUA în regiune, inclusiv în Irak și Afganistan, unde soldații români au fost dislocați în solidaritate cu Statele Unite.

Importanța strategică a României continuă să crească într-o perioadă de turbulențe și realinieri geopolitice. România ancorează patru coridoare critice de mobilitate economică și militară.

În primul rând, Marea Neagră până la Marea Baltică leagă România de Polonia prin Constanța, Chișinău, Kiev, Varșovia și Gdańsk, cu potențialul de a integra și transforma Moldova și Ucraina într-un bastion de neînvins al Europei Libere.

În al doilea rând, Marea Neagră până la Marea Caspică poate proiecta interesele transatlantice în Caucaz și Asia Centrală și de Vest, oferind în același timp națiunilor eurasiatice o cale viabilă de consolidare a legăturilor lor cu Occidentul.

În al treilea rând, Marea Neagră până la Marea Egee și Marea Adriatică ar putea transforma poziția economică și de securitate a Balcanilor prin îmbunătățirea transportului între România, Bulgaria și Grecia, precum și între România, Serbia și Italia.

În al patrulea rând, revitalizarea fluviului Dunărea ca cea mai accesibilă și rezistentă cale de transport economic și de securitate către Marea Neagră. Împreună, aceste patru coridoare acordă cea mai mare importanță asigurării faptului că Marea Neagră rămâne liberă și deschisă, ferită de orice eventualitate viitoare în războiul din Ucraina.

Geografia și resursele militare ale României (forțele aeriene, armata și marina) o poziționează pentru a deveni un actor major în baza industrială de apărare europeană. România este în proces de a adăuga la arsenalul său militar tancuri americane Abrams, avioane F-35, F-16, Patriots și HIMARS. Rheinmetall, o firmă germană de armament, intenționează să construiască o fabrică de praf de pușcă în România. Sunt în curs negocieri pentru producția de muniții și arme de calibru mic. România renegociază acordurile privind șantierele navale cu Damen și Fincantieri. Acestea sunt semne promițătoare ale primilor pași către transformarea României într-o bază industrială majoră în domeniul apărării.

România ocupă un spațiu geostrategic care ar putea să o transforme în principalul centru de construcții navale și de producție de drone – atât aeriene, cât și submersibile – din Europa de Sud-Est. Statele Unite au acordat prioritate parteneriatului în domeniul construcțiilor navale cu aliații de încredere. Șantierele navale românești de la gura Dunării sunt pregătite pentru investiții de modernizare de către o coaliție de națiuni constructoare de nave, printre care Statele Unite, Italia (Fincantieri), Țările de Jos (Damen) și Coreea de Sud. România are, de asemenea, capacitatea de a construi spărgătoare de gheață și a încheiat o comandă din Australia în 2021. Dronele – aeriene și subacvatice – vor juca un rol din ce în ce mai pronunțat în securitatea Mării Negre și a NATO.

Președinta Ursula von der Leyen, în discursul său privind starea Uniunii Europene, a anunțat că „Europa va aloca 6 miliarde de euro din împrumutul ERA și va încheia o alianță pentru drone cu Ucraina” și „va transforma ingeniozitatea ucraineană într-un avantaj pe câmpul de luptă și într-o industrializare comună”.

România reprezintă o oportunitate optimă de a deveni centrul NATO pentru producția de drone de ultimă generație, printr-o asociere în participațiune între Statele Unite, România și Ucraina. România poate oferi, de asemenea, producție rentabilă pentru industriile auto europene și americane – inclusiv vehicule blindate – bazându-se pe experiența sa în producția de automobile.

Președintele Dan a afirmat deja că România se angajează să găzduiască viitorul Centru de Securitate Maritimă al UE în Marea Neagră, care ar putea deveni o cale pentru o cooperare mai strânsă între aliați în regiune, încorporând lecțiile din experiența Ucrainei și inovațiile în războiul naval. Consolidarea parteneriatului de apărare ruso-american în Marea Neagră este importantă nu numai pentru descurajarea agresiunii active a Rusiei, ci și pentru contracararea amprentei infrastructurii critice a Chinei în regiune. China construiește în prezent un port de apă adâncă în Anaklia, Georgia, pe Marea Neagră.

România are potențialul de a deveni unul dintre principalii producători de energie din Europa până în 2027. Câmpurile sale offshore de gaze din Marea Neagră trebuie dezvoltate. În prezent, există o singură companie care extrage gaze. Un alt câmp mai mare ar putea deveni operațional în doi ani, crescând cantitatea de gaze exportate către restul Europei.

România este unică prin faptul că are centrale nucleare construite de SUA cu tehnologie CANDU, spre deosebire de vecinii săi, care operează în mare parte centrale vechi cu reactoare rusești. Țara este, de asemenea, un pionier în atragerea tehnologiei americane de reactoare modulare mici (SMR) și în dezvoltarea primei instalații SMR europene la Doicești. Execuția cu succes a acesteia va duce probabil la dezvoltarea mai multor alte amplasamente. Posibilitățile de joint-venture-uri strânse între SUA și România în întreaga gamă a industriei energiei nucleare sunt enorme, de la facilitarea capacităților de îmbogățire a uraniului în Statele Unite până la modernizarea centralelor nucleare convenționale existente și fabricarea unor noi centrale, precum și promovarea adoptării pe piață a tehnologiilor SMR, micro și mini reactoare atât pentru sectorul civil, cât și pentru cel al apărării.

Există oportunități suplimentare pentru joint-venture-uri între SUA și România în întreaga gamă de industrii de generare a energiei naturale, hidroenergie și alte industrii derivate. România, atunci când producția sa de gaze naturale va fi în plină desfășurare, este bine poziționată pentru a deveni un important producător de îngrășăminte, reducând importurile de îngrășăminte din Rusia către SUA și la nivel global. În același timp, Munții Carpați sunt potriviți pentru tehnologiile hidroenergetice de tip run-of-the-river din Statele Unite.

România se mândrește cu o reputație solidă ca aliat de încredere al SUA în domeniul comunicațiilor și tehnologiei. România găzduiește Centrul European de Competență în Securitate Cibernetică și are peste 200.000 de angajați în sectorul software și securitate cibernetică. Găzduiește stațiile de aterizare pentru cablurile digitale și electrice submarine care traversează Marea Neagră până în Caucaz, ca parte a proiectului emblematic al Uniunii Europene, European Global Gateway. Este important de menționat că România a fost una dintre primele națiuni europene care a eliminat Huawei din rețelele digitale naționale și a extins recent interdicția pentru a include viitoarele rețele 6G. Mecanismele de screening al investițiilor străine din România urmează îndeaproape structura CFIUS din SUA.

România și SpaceX au sărbătorit recent aplicarea cu succes a unei viteze îmbunătățite – de până la opt ori mai rapidă – de transmitere a datelor de mari dimensiuni prin sateliți. Acesta este un pas crucial în stabilirea comunicațiilor directe între sateliți și telefoane.

Forța de muncă și poziția strategică a României, care interconectează patru coridoare economice cheie, poziționează țara ca un aliat de frunte în implementarea soluțiilor americane de IA, așa cum se solicită în Planul de acțiune pentru IA lansat de președintele Trump în această vară. Investitorii străini, inclusiv cei din Taiwan, sunt impresionați de forța de muncă tehnică calificată, motivată și harnică a României și evaluează țara ca un posibil loc pentru facilități de producție/lanț de aprovizionare cu semiconductori. Un parteneriat digital între SUA și România poate transforma țara de la Marea Neagră într-un hub regional de prim rang pentru centre de date, aplicații de IA, conectivitate cloud de încredere și un hub pentru inovare și producție digitală.

România deține cele mai mari zăcăminte de grafit din Europa, un element de carbon esențial pentru circuitele computerizate de înaltă performanță și bateriile avansate. România se mândrește cu cele mai mari zăcăminte de aur de pe continent, precum și cu rezerve substanțiale de cupru, zinc, magneziu, litiu și alte minerale esențiale și elemente din pământuri rare. Industria americană are nevoie de astfel de resurse de la parteneri de încredere. Este în interesul Statelor Unite și al României să co-investească în producția chimică și prelucrarea mineralelor strategice în România.

Trei proiecte românești, în valoare totală de 615 milioane de euro, au fost recent aprobate pentru finanțare în conformitate cu legislația UE privind materiile prime esențiale. Aceste proiecte includ extracția cuprului (300 de milioane de euro), producția de grafit (200 de milioane de euro) și extracția magneziului (115 milioane de euro). Firma americană de capital privat Amerocap investește 1 miliard de dolari în proiectul Verde Magnesium din România, care ar putea satisface până la 50% din cererea de magneziu a Uniunii Europene. În prezent, 96% din importurile de magneziu ale UE provin din China. România, ca nod al coridoarelor economice critice, este bine poziționată pentru a deveni un centru regional pentru minerit și producția chimică.

Agricultura României are un potențial imens și este subdezvoltată. Țara se bucură de una dintre cele mai mari suprafețe de teren arabil din Europa și, la fel ca Ucraina, este un important producător de cereale și semințe oleaginoase. Irigarea și agronomia învechite, combinate cu lipsa unei industrii de prelucrare a produselor agricole, au împiedicat mult timp creșterea sectorului. Universitățile americane care acordă terenuri, în parteneriat cu industria agricolă, au fost o forță motrice a transformării agricole din Brazilia până în India și Taiwan. Un parteneriat agricol între SUA și România poate cataliza rezultate similare sau mai bune.

O agricultură românească modernizată, în coordonare cu cea a Ucrainei după război, poate înlocui exporturile agricole și de îngrășăminte ale Rusiei. România se mândrește, de asemenea, cu oportunități lucrative de investiții și comercializare în dezvoltarea horticulturii și viticulturii. Cu investițiile și modernizarea preconizate, România ar putea deveni unul dintre cele mai mari centre regionale ale John Deere, Cargill și ADM.

Munții Carpați din România au un potențial similar pentru o industrie forestieră modernă, la fel ca și câmpiile românești pentru agricultura modernă. Industria americană a pădurilor și a hârtiei ar putea considera pădurile mixte native de stejar, fag și conifere atractive pentru susținerea unei industrii moderne responsabile și prospere a lemnului.

În prezent, România se confruntă cu deficite bugetare severe. Situația sa fiscală o obligă să transforme mediul de afaceri național în cea mai atractivă destinație de investiții din Europa. Națiunea trebuie să reducă întreprinderile de stat umflate, ca vestigii învechite ale unei epoci comuniste apuse. Aceste întreprinderi de stat care pierd bani se ridică la peste 1400 de entități. Agenția românească de transport al energiei electrice este o prioritate absolută pentru modernizare, pentru a cataliza revoluția energetică românească în curs de realizare.

O măsură importantă a succesului reformelor fiscale ar fi dacă mai mulți români ar fi angajați în sectorul privat decât în sectorul public. În prezent, 1,3 milioane de români lucrează în sectorul public dintr-o forță de muncă de 8,3 milioane. Țara este pe drumul cel bun cu o agendă transformatoare și ar putea adera la grupul OCDE anul viitor. România poate lua exemplu de la Estonia și poate profita de oportunitatea fiscală pentru a digitaliza procesele și serviciile guvernamentale, eliminând astfel întârzierile și corupția și sporind transparența și previzibilitatea.

Puține țări din Europa se pot compara cu România în ceea ce privește resursele naturale și potențialul de investiții. Românii au una dintre cele mai favorabile opinii din Europa cu privire la al doilea mandat al lui Trump. Administrația Dan pare să aibă mandatul și hotărârea necesare pentru a pune România pe calea de a deveni o forță regională redutabilă și un aliat al Statelor Unite. Administrația Trump ar trebui să profite de această oportunitate pentru a duce alianțele reciproc avantajoase la un nivel superior. Președinții Trump și Dan pot transforma România într-o putere modernă și un aliat american de încredere și puternic pentru a proiecta și proteja interesele americane în Eurasia”.

Autori: Kaush Arha, Adrian Zuckerman, Pavel Popescu

• Kaush Arha este președintele Forumului Indo-Pacific Liber și Deschis, membru senior al Institutului Pepperdine pentru Diplomație, Securitate și Inovare și al Institutului Krach pentru Diplomație Tehnologică de la Purdue.
• Ambasadorul Adrian Zuckerman (ret.) a fost ambasadorul SUA în România între 2019 și 2021, în timpul primei administrații Trump.
• Pavel Popescu este fost membru al Parlamentului României și președinte al Comisiei parlamentare pentru apărare, ordine publică și securitate națională.