Cum își propune România să cheltuiască banii europeni din programul „Acțiunea pentru securitatea europei” (SAFE)

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

România a obţinut a doua cea mai mare alocare din cadrul Programului „Acţiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), de peste 16,6 miliarde euro, după Polonia. Această finanţare prin credite va fi folosită pentru înzestrarea modernă a Armatei Române şi a infrastructurii asociate – 9,53 miliarde euro, pentru infrastructură duală gestionată de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (capetele din Autostrada Moldovei Paşcani-Ungheni şi Paşcani-Siret) – 4,2 miliarde euro şi pentru Ministerul Afacerilor Interne şi celelalte forţe din sistemul de apărare naţională – 2,8 miliarde euro, transmite Agerpres.

Demersurile făcute şi proiectele incluse în aplicaţia României pentru finanţare prin Programul SAFE au fost prezentate astăzi, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria de viceprim-ministrul, ministrul Apărării Naţionale, Radu Miruţă, de şeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, de secretarii de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Bogdan Despescu şi Raed Arafat.

„Avantajul pe care noi îl avem, ca ţară, este că acest credit beneficiază de o dobândă foarte bună, înscrisă la categoria AAA, România având BBB. Este un credit pe 45 de ani, din care 10 ani perioadă de graţie”, a declarat Mihai Jurca, şeful Cancelariei Prim-Ministrului.

Pentru a beneficia de această finanţare acordată de Comisia Europeană prin Instrumentul SAFE, România a elaborat Planul naţional de investiţii în industria europeană de apărare, iar în 21 noiembrie 2025 acesta a fost aprobat în reuniunea GLI SAFE. „Obiectivul principal pe care noi îl avem, prin programul şi planul pe care l-am depus, este să dezvoltăm industria românească de apărare”, a mai spus şeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca.

Astfel, România îşi propune să sprijine semnificativ relansarea şi extinderea industriei regionale de apărare, implicând programe în domeniile terestru, aerian, maritim, cibernetic şi al mobilităţii. Acestea includ achiziţionarea şi/sau producţia locală de vehicule blindate, camioane logistice, elicoptere, sisteme de apărare aeriană şi antirachetă, nave de patrulare navală, muniţii de rezervă, drone şi infrastructură critică cu dublă utilizare.

„Prin acest mecanism, de fapt, va exista o cooperare prin care companii cu licenţe, cu tehnologii de ultimă generaţie, vor fi aduse în aceeaşi curte cu fabrici din industria naţională de apărare”, a explicat vicepremierul Radu Miruţă, ministrul Apărării Naţionale, care a oferit şi detalii despre proiectele din domeniu.

„Sunt 21 de proiecte care au legătură cu Ministerul Apărării Naţionale, care totalizează 9,53 miliarde de euro. Dintre cele 21 de proiecte, 10 sunt cu achiziţii în comun cu alte state, 11 sunt cu achiziţii individuale ale statului român”, a subliniat Radu Miruţă.

Pentru proiectele Ministerului Afacerilor Interne sunt alocate 1,3 miliarde de euro, fonduri prin care se doreşte consolidarea unor elemente critice de capabilitate şi crearea unor baze de operare sustenabile. Contribuţia MAI este structurată pe capabilităţi care susţin atât securitatea internă, cât şi protecţia populaţiei.

Bogdan Despescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, a arătat că, prin aceste investiţii, MAI urmăreşte să menţină ordinea publică şi protecţia populaţiei în condiţii extreme, să protejeze infrastructura critică şi continuitatea serviciilor esenţiale, să gestioneze evacuarea, fluxurile de populaţie şi situaţii cu victime în masă, să asigure comunicaţii, comandă şi rezilienţă.

În ceea ce priveşte protecţia civilă, suma alocată este de aproximativ 900 de milioane de euro, România fiind una dintre puţinele ţări care beneficiază de includerea acestei componente în Programul SAFE.

Prin adoptarea SAFE, Uniunea Europeană a stabilit un nou instrument financiar, garantat din fondurile comunitare, prin care acordă sprijin statelor membre care doresc sa investească în industria de apărare prin achiziţii publice comune axate pe capabilităţile prioritare din domeniul militar, capabilităţi şi infrastructură de uz dual.

Sprijinul financiar acordat statelor membre UE prin intermediul SAFE se ridică la suma totală de 150 miliarde EUR. având ca obiectiv finanţarea de investiţii urgente şi la scară largă în baza industrială şi tehnologică de apărare europeană (EDTIB), cu scopul de a stimula capacitatea de producţie a statelor membre UE şi a remedia lacunele actuale în materie de capabilităţi. Scopul final al acestor investiţii este consolidarea gradului general de pregătire pentru apărare al UE.

Finanţarea prin SAFE este disponibilă pentru perioada 2026-2030 şi oferă împrumuturi cu maturitate maximă de 45 de ani şi o perioadă de graţie de 10 ani, având o dobândă redusă (maximum 3%). Astfel, România va începe rambursarea acestor sume abia din 2035, într-un interval de 30 de ani.

Principala condiţie pentru accesarea finanţării prin SAFE este realizarea achiziţiilor publice comune cu cel puţin încă un stat participant (stat membru UE, SEE-AELS sau Ucraina). În mod excepţional, SAFE permite şi achiziţii care implică un singur stat membru, însă doar pentru o perioadă limitată de timp – cu condiţia încheierii contractului de achiziţie până în luna mai 2026. O altă cerinţă importantă pentru eligibilitatea achiziţiilor în cadrul SAFE este ca cel puţin 65% din costul estimat al produsului final să fie reprezentat de componente provenite din statele participante.