Cum au reacționat Franța, Germania, Olanda și Belgia în privința testării antidrog în școli / În România, subiectul traficului de droguri va fi pus pe ordinea de zi a ședinței CSAT
În România, consumul de droguri în rândul tinerilor a devenit un subiect de securitate națională, așa cum avea să anunțe președintele Klaus Iohannis la începutul anului școlar. Șeful statului a informat pe 11 septembrie că această temă va fi discutată la viitoarea ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care este format din președintele statului, care este și comandantul forțelor armate, șefii serviciilor secrete, prim-ministrul și miniștrii apărării, de interne și justiției. Din zona temelor civile, corupția a fost declarată o amenințare la adresa securității naționale, în 2006.
Subiectul consumului de droguri în rândul tinerilor a revenit în dezbaterea publică în contextul accidentului de la 2 Mai din 19 august, produs de Vlad Pascu, un șofer de 19 ani aflat sub influența drogurilor, care a ucis două persoane și a rănit alte trei. Investigațiile au arătat că acesta consuma droguri încă de la vârsta de 13 ani, din clasa a VII-a, când a fost depistat pentru prima dată de poliție. Plecând de la acest caz, dar și al altor dezvăluiri/arestări privind consumul în licee din București, actualul prefect al Capitalei, Rareș Hopincă, a anunțat public că toți elevii majori și părinții elevilor cu vârsta de peste 13 ani vor primi, la finalul lunii septembrie, un chestionar în care își pot exprima opinia cu privire la trei măsuri de prevenire a consumului de droguri în școli, printre care se numără obligativitatea efectuării unor analize de sânge anuale înainte de începerea anului școlar, iar rezultatele să fie comunicate părinților, nu școlii. De asemenea, se va pune o întrebare cu privire la existența unui aparat de testare pentru droguri în școală.
G4Media, partener al rețelei europene de presă „ENTR” pentru tineri, a întrebat jurnaliști din Franța, Germania, Belgia și Olanda dacă a existat o dezbatere cu privire la testarea antidrog în școli în țările lor sau dacă această practică este utilizată în licee.
În Franța, testarea antidrog în școli nu este o temă actuală de dezbatere, dar a fost discutată acum câțiva ani. În 2016, a existat o mare controversă, deoarece președinta regiunii Ile-de-France (care include regiunea Paris și suburbiile sale), Valerie Pécresse, politician de dreapta, a decis să permită liceelor să efectueze teste antidrog la școală pentru elevii lor. Ea a dorit ca administrația regiunii Ile-de-France să finanțeze această măsură. Cu toate acestea, decizia a fost anulată, deoarece Jean-François Carenco, prefectul curent care reprezintă administrația franceză în Ile-de-France, a explicat că această măsură încălca legea, deoarece depășea competențele regionale în domeniul sănătății și al măsurilor sociale. Din 2016, nu s-au mai luat alte măsuri similare.
În 2019, în Anvers, Belgia, cinci licee au introdus teste de salivă antidrog pentru a verifica consumul de droguri al elevilor. Oficialii au declarat că elevii nu pot fi obligați să facă testul; aceștia trebuie să consimtă, iar părinții trebuie să fie informați. Mișcarea a fost criticată de Centrul flamand de expertiză pentru Alcool și Droguri din cauza presiunii pe care o exercită asupra elevilor, afirmând că aceștia se simt obligați să accepte testele pentru a nu părea suspecți. Centrul a subliniat, de asemenea, că elevii pot testa pozitiv la școală în zilele de luni sau marți pentru consumul de droguri din weekend, în afara orelor școlare, și s-a întrebat dacă școala poate interveni în acest caz, când elevul nu este în timpul orelor de curs. Potrivit jurnalistului Entr, testele sunt în general sporadice, nu sistematice, în Belgia.
În Germania nu există o bază legală pentru testarea tinerilor la școală în ceea ce privește consumul de droguri. Școlile nu au dreptul să preleveze sau să solicite mostre de salivă, urină, păr sau sânge de la elevi. O astfel de măsură ar încălca Legea fundamentală, adică constituția Germaniei. „Libertatea generală de acțiune, garantată la articolul 2 alineatul (1) din Legea fundamentală, ar fi afectată dacă s-ar impune sau solicita teste, și în cazul procedurilor de testare invazive (cu înțepături), dreptul la integritatea fizică garantat la articolul 2 alineatul (2) teza 1 din Legea fundamentală.
O obligație sau chiar solicitarea divulgării rezultatului unui test afectează dreptul la protecția vieții private, care face parte din dreptul general la viața privată și este derivat din jurisprudența articolului 1 alineatul (1) din Legea fundamentală (dreptul la respectarea demnității umane), în corelație cu articolul 2 alineatul (1) din Legea fundamentală (libertatea generală de acțiune sau dezvoltarea liberă a personalității)”, se arată într-un document oficial al Bundestagului, parlamentul german.
Pe de altă parte, în Olanda, potrivit jurnalistului Entr, nu există o dezbatere națională cu privire la testarea antidrog în școli, deoarece politica națională se concentrează pe testarea șoferilor, nu a elevilor.
Revenind la România, Raportul național privind situația drogurilor în 2022, realizat de specialiștii Agenției Naționale Antidrog, arată că 10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii (consum experimental), în timp ce 6% dintre ei au consumat și în ultimul an (consum recent). Potrivit ANA, cele mai mari rate de consum se observă în rândul populaţiei tinere (15-34 ani). Adolescența este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la inițierea consumului de droguri, cea mai mică vârstă de debut fiind declarată pentru consumul de noi substanțe psihoactive (13 ani).
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
1 comentariu