Cum au dispărut, în ultimii doi ani, datorii la stat de 113 milioane de euro ale Grup Servicii Petroliere, holdingul condus de magnatul Gabriel Comănescu? ANAF invocă secretul fiscal, compania petrolieră nu răspunde 

Cele mai importante patru companii din holdingul Grup Servicii Petroliere (GSP), deținut de magnatul constănțean Gabriel Comănescu, aveau datorii totale la stat de 113 milioane de euro la începutul anului 2023. În prezent, companiile Grup Servicii Petroliere SRL, GSP Offshore, Grup Servicii Petroliere Logistic și Grup Servicii Petroliere Shipyard figurează pe portalul ANAF cu zero lei datorie. 

Întrebat de reporterii Info Sud-Est, G4Media și Economedia când și cum au fost stinse obligațiile fiscale restante la bugetul de stat ale companiilor din grupul GSP, Ministerul Finanțelor nu a răspuns, invocând secretul fiscal. 

Nici reprezentanții grupului GSP nu au răspuns solicitării transmise de reporteri, iar la numărul de telefon al companiei afișat pe site-ul oficial nu a răspuns nimeni.

La începutul anului 2023, compania GSP Offshore avea datorii la stat în valoare totală de 386 milioane de lei (către bugetul de stat, asigurări sociale și sănătate).

Tot la începutul anului 2023, compania Grup Servicii Petroliere Logistic avea datorii la stat în valoare totală de aproximativ 21 milioane de lei (către bugetul de stat, asigurări sociale, șomaj și sănătate). 

În vara anului 2024, Grup Servicii Petroliere SRL avea datorii la stat în valoare totală de 139 milioane de lei (către bugetul de stat, asigurări sociale, șomaj și sănătate). 

În septembrie 2024, Grup Servicii Petroliere Shipyard avea datorii la stat în valoare totală de 17 milioane de lei (către bugetul de stat, asigurări sociale și sănătate). 

În prezent, cele patru firme nu mai figurează cu datorii la stat pe portalul ANAF, dar nu este clar când au fost stinse obligațiile fiscale restante. 

Mai mult, pe site-ul ANAF nu apar bilanțurile contabile aferente anului 2024 ale celor patru companii cărora le-au dispărut datoriile la stat. 

• Notă: De precizat că GSP a beneficiat de ștergerea unei datorii la stat, de 1 milion de euro, în 2016-2017, în vremea regimului Liviu Dragnea, atunci când guvernul era condus de facto de fostul lider PSD, așa cum a arătat RISE Project. La vremea aceea, Comănescu a apelat la fostul ministru PSD al Finanțelor, Ionuț Mișa, pe vremea când conducea direcția Mari Contribuabili din ANAF.

Firme cu datorii de 3 miliarde de lei și ultimele bilanțuri contabile depuse pentru 2023

Conform ANAF, ultimul bilanț depus de GSP Offshore a fost pentru anul 2023, atunci când compania a avut o cifră de afaceri de aproximativ 600 milioane lei, profit de 1,3 milioane lei și datorii de 2,3 miliarde de lei. Compania se află în procedură de insolvență, într-un dosar deschis în decembrie 2023. Următorul termen de judecată este 12 august 2025. 

Grup Servicii Petroliere SRL a depus, la fel, ultimul bilanț aferent anului 2023, când a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 16 milioane de lei, o pierdere de 7,7 milioane de lei și datorii de 321 milioane de lei. 

Grup Servicii Petroliere Logistic a depus ultimul bilanț tot pentru anul 2023, când avea o cifră de afaceri de aproximativ 15 milioane de lei, profit de 100.000 de lei și datorii de 116 milioane de lei. 

Grup Servicii Petroliere Shipyard a depus ultimul bilanț tot aferent anului 2023, când avea o cifră de afaceri de 1,7 milioane de lei, pierderi de 17 milioane de lei și datorii de 237 milioane de lei. În iulie 2025, a fost deschisă procedura de insolvență a companiei. 

Companii deținute sau unde este acționar Gabriel Comănescu care au în continuare datorii la stat 

De precizat că omul de afaceri constănțean are în continuare datorii restante la stat, în valoare totală de 30 de milioane de euro, pe alte firme pe care le deține, după cum urmează, conform portalului ANAF:

• Upetrom 1 Mai (în faliment) – 87 milioane de lei
• Grup Servicii Petroliere Catering (procedură de insolvență): 24 milioane de lei
• Tehnoconstruct Marine Operations: 15 milioane de lei
• Vega Turism – 8 milioane de lei
• SPG Emergencies (insolvență) – 7,6 milioane de lei
• Grup Servicii Petroliere Engineering: 3,5 milioane de lei
• Comproiect 92 (faliment) – 1 milion de lei
• Onyx Line – 140.000 de lei 
• GSP Shipmanagement  – 104.000 lei 

Controversele din jurul GSP

• G4Media arăta în 2018 cum Grup Servicii Petroliere (GSP) era firma română cu cele mai puternice legături de afaceri cu Rusia, fiind dată drept exemplu în trecut chiar de fostul preşedinte, Traian Băsescu. Compania fondată de Gabriel Comănescu a avut contracte de zeci de milioane de euro cu companii de stat ruseşti din energie pentru lucrări de foraj marin. Vezi detalii aici. 
• În aprilie 2020, 17 angajați de pe platforma de foraj maritim Uranus, operată de compania Grup Servicii Petroliere, controlată de Gabriel Comănescu, au intrat în grevă și susțineau că sunt neplătiți din octombrie 2019. Ei reclamau presupuse ”amenințări” din partea avocaților companiei, dar reprezentanții GSP au respins acuzațiile și au susținut că e vorba despre ”o dispută de natură juridică/comercială, care, sperăm că se va rezolva în cel mai scurt timp”.
• În noiembrie 2020, Sindicatul FSLI Petrol & Energie anunța organizarea unor proteste față de modul în care compania GSP Offshore îi tratează pe angajați. Sindicatul susținea că firma de foraj marin nu plătea salariile la timp și avea o întârziere de 6 luni la plata tichetelor de masă și nici nu plătea orele suplimentare și primele de performanță. GSP respingea acuzațiile sindicaliștilor. Detalii, aici.
• În decembrie 2022, Tribunalul București a recunoscut și a admis înscrierea unei creanțe a statului de peste 128 de milioane de dolari în tabelul datoriilor firmei falimentare, Petromar Resources, care a aparținut magnatului Gabriel Comănescu, potrivit deciziei instanței. Verdictul nu era definitiv, toate detaliile aici.
• Companiei GSP i-a fost ștearsă altă datorie, de 1 milion de euro, în 2016-2017, în vremea regimului Dragnea, atunci când guvernul era condus de facto de fostul lider PSD. RISE Project a arătat că, între 5 și 20 mai 2016, GSP a avut conturile blocate, iar Comănescu a apelat la fostul ministru PSD al Finanțelor, Ionuț Mișa, pe vremea când conducea direcția Mari Contribuabili din ANAF. Detalii, aici.
• În ianuarie 2024, liderii PSD urmau să petreacă trei zile la mare, în Hotelul Vega, de cinci stele, deținut de omul de afaceri Gabriel Comănescu în nordul stațiunii Mamaia. Era vorba de reuniunile Consiliului Politic Național și ale grupurilor parlamentare PSD, dar evenimentul a fost anulat după ce G4Media a făcut publică informația.
• În februarie 2024, mai mulți angajați GSP Offshore, compania de foraj marin a omului de afaceri Gabriel Comănescu, au declarat pentru G4Media că au ajuns într-o situație critică după ce nu și-au primit salariile de mai multe luni, unii chiar din august anul trecut. În situația asta ar fi peste 400 de salariați, dar doar câțiva vorbesc public despre situația dificilă în care se află, de teamă că vor fi dați afară. Totuși, unii spun că nu mai au nimic de pierdut și nu vor decât să-și recupereze salariile restante. Pe alții îi îngrijorează mai mult că, în evidențele statului, nu figurează ca angajați, nu se pot pensiona și nici nu pot beneficia de servicii medicale gratuite sau compensate.
• În august 2024, G4Media și ISE arătau cum primele trei companii cu datorii la chirie și utilități în Portul Constanța, de 40 de milioane de lei din totalul de 76 milioane, fac parte din consorțiul Grup Servicii Petroliere (GSP), conform unor documente consultate atunci de reporteri. GSP nu a răspuns atunci solicitării reporterilor de a transmite un punct de vedere. Vezi detalii aici. 

Cine este Gabriel Comănescu: Istoric cu datorii la stat, de la Institutul de Marină la profit în domeniul petrolier

Gabriel Comănescu este unul dintre cei mai influenți și discreți oameni de afaceri din România, notează Economedia. Potrivit Rise Project, Comănescu s-a născut la 31 august 1967, iar intrarea lui în afacerile cu petrol s-a produs în 1998, când a cumpărat de la Fondul Proprietății de Stat compania de foraj petrolier Foserco Târgu Ocna, în urma unei proceduri de privatizare.

Apoi, în 2001, Comănescu mai ia de la stat o fabrică importantă, fabrica de utilaje pentru industria de petrol și gaze 1 Mai din Ploiești. Nu este clar de unde a avut Gabriel Comănescu bani pentru aceste achiziții.

Între timp, ambele companii au intrat în faliment. Upetrom a lăsat în urma sa datorii de aproape 90 de milioane de la bugetul de stat.

În anul 2004, Comănescu a înființat principala sa companie, cu care a dezvoltat cele mai importante afaceri de-a lungul timpului, Grup Servicii Petroliere (GSP). Un an mai târziu, GSP a preluat șase platorme petroliere maritime de la fosta companie de stat Petrom, vândută către OMV în 2004.

Achiziția platformelor a fost făcută cu bani de la BCR, după cum scria ZF la câțiva ani după tranzacție. Creditul de 125 de milioane de dolari luat de la BCR în 2005 a acoperit 85% din valoarea tranzacției, restul sumei fiind acoperită din surse proprii, scria publicația citată la finele lui 2009. 

Suma este puțin mai mică 7 ani mai târziu, când Gabriel Comănescu spunea pentru Rise Project: 

„Referitor la platforme, nu este o chestie de noutate, au fost cumpărate cu un credit sindicalizat aranjat de către Anglo-Romanian Bank Londra, împreună cu BCR-ul care ulterior a intrat și Credit Suisse. În prima etapă creditul a fost de 100 și ceva de milioane pentru cumpărarea patrimoniului, paltformelor și inclusiv cu patrimoniul din Iran, alea două din Iran… (…) Eu aveam o înțelegere cu Petrom încă din 2004 că voi începe să investesc în platforme”. Și într-un răspuns al biroului de presă al companiei pentru publicația amintită este menționată tot suma de 100 de milioane de dolari.

După această tranzacție, OMV Petrom a închiriat platformele de foraj marin chiar de la firma lui Comănescu pentru a exploata hidrocarburi în Marea Neagră, iar afacerile acestuia s-au extins și chiar s-au consolidat cele cu OMV Petrom, cu care GSP are un contract cadru de 1 miliard de lei, valabil până în 2027.

RISE Project mai amintește că omul de afaceri a fost pus sub acuzare în august 2012 în dosarul Petromservice, alături de fostul sindicalist Liviu Luca și de omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu. DIICOT l-a acuzat atunci că ar fi făcut parte dintr-un grup infracțional care a devalizat fosta companie Petromservice și a spălat banii din operațiunile ilegale. Comănescu a scăpat ulterior de acuzații. În septembrie 2012, procurorii anunțau că Gabriel Comănescu nu mai este inculpat, conform Economica.net. 

În urmă cu trei ani ani, GSP anunța că a instalat pentru compania Black Sea Oil & Gas (BSOG) platforma de producţie de gaze naturale Ana, la aproximativ 120 de kilometri în largul Mării Negre. Platforma de producţie gaze naturale Ana este prima construită şi instalată în România în ultimii 30 de ani.

Și tot în 2021, firma lui Comănescu a intrat în atenția opiniei publice după ce Economedia a arătat că GSP urma să fie beneficiara unor proiecte de aproape 600 de milioane de euro din PNRR, alături de Romgaz. GSP ar fi fost astfel singura firmă privată aleasă de Ministerul Energiei, condus atunci de liberalul Virgil Popescu, să primească bani europeni fără licitație, lucru care a declanșat protestele PSD, partid aflat atunci în opoziție, precum și ale mediului de afaceri, prin AmCham și Patronatul Concordia. 

În cele din urmă, guvernul a renunțat la idee și a zis că, în locul finanțării directe a acestor proiecte punctuale, România va organiza o selecție competitivă de proiecte. Datorii de zeci sau chiar sute de milioane de lei mai figurau la bugetul de stat în dreptul a două dintre cele mai importante firme ale sale: GSP Offshore SRL și Grup Servicii Petroliere Logistic SRL. Peste 400 de milioane de lei, conform datelor consultate la ANAF de mai multe publicații locale în cursul anului 2023. La mijlocul lunii ianuarie 2024, companiile nu mai figurau cu datorii pe site-ul de specialitate termene.ro, agregator de informații despre companii.

Plăți restante și către privați

În iulie 2020, G4Media și Info Sud-Est scriau cum compania portugheză Heliportugal și-a suspendat activitatea de transport aerian în cadrul contractului de 1 miliard de lei cu OMV Petrom, care a fost câștigat în 2019 de GSP Offshore. Partenerii portughezi ai companiei deținute de miliardarul constănțean Gabriel Comănescu acuzau atunci GSP Offshore că nu le-a mai plătit facturi restante din luna martie.

Heliportugal a declarat atunci pentru G4Media și Info Sud-Est că și-a retras elicopterele de pe platformele marine, cerând plata unor datorii de 3 milioane de euro (1,5 milioane – valoarea facturilor și 1,5 milioane – valoarea penalităților) și susținea că reprezentanții companiei portugheze au fost amenințați ”de la cel mai înalt nivel din GSP” să nu suspende zborurile. Portughezii urmau să ceară rezolvarea litigiului la Curtea Internațională de Arbitraj din Franța.

Plata datoriilor, cu credite de la băncile statului

Una dintre soluțiile găsit de Gabriel Comănescu pentru plata datoriilor către buget a fost să se împrumute de la băncile deținute de stat. O anchetă RISE Project din primăvara lui 2022, arăta că acesta tocmai ceruse un împrumut guvernamental de peste 46 de milioane de euro. Potrivit sursei citate, în anii precedenți, firmele lui Comănescu au mai primit de două ori pe atât, prin aceeași filieră: Eximbank, controlată de guvern prin Ministerul Finanțelor Publice.

Companiile sale au contractat periodic credite și linii de finanțare de la Eximbank. În total, grupul lui Comănescu datora acum doi ani către Eximbank, potrivit anchetei menționate, aproape 450 de milioane de lei, dar beneficia și de garanții de stat de 353 de milioane de lei. De exemplu, în toamna lui 2021, solicitarea de credit era drept „ajutor de stat COVID–19”, fiind bifată totodată opțiunea de „credit pentru firme afectate de criză” în aplicația de la Eximbank. Firmele controlate de Comănescu au încheiat anul 2021 cu restanțe la ANAF de 292 de milioane de lei (peste 58 de milioane de euro).

Din documentele trimise spre aprobare, scrie RISE Project, reiese că se împrumută de la stat ca să-și achite datoriile la bugetul de stat.

Mai amintim că Traian Halalai, președintele Eximbank, a făcut parte împreună cu Gabriel Comănescu din consiliul director al Asociației Române a Exportatorilor (AREX), o organizație profesională, neguvernamentală, ce avea ca scop susținerea și promovarea intereselor societăților românești care derulează tranzacții comerciale internaționale în vederea consolidării prezenței românești pe piețe externe.

Gabriel Comănescu și conexiunile politice

Omul de afaceri Gabriel Comănescu este, în schimb, unul dintre cei mai implicați jucători din piaţa autohtonă a energiei. În 2018, două persoane legate direct de Gabriel Comănescu fuseseră promovate de fostul premier Viorica Dăncilă în poziţii-cheie din sistemul energetic. 

Mai precis, Gheorghe Constantin – fost director în GSP – fusese numit în funcţia de preşedinte al Autorităţii Competente de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră, adică exact agenţia care gestionează operaţiunile în care compania unde a lucrat Constantin are cele mai mari interese de business. 

Gheorghe Constantin a fost revocat abia în 2021, potrivit declarației de avere. De asemenea, un alt director din compania GSP, Florin Radu Ciocănelea, fusese numit de fostul premier Dăncilă în funcţia de consilier de stat cu atribuţii în energie. Ciocănelea a fost, de altfel, chiar administrator al Grup Servicii Petroliere. Florin Ciocănelea a murit în 2019.

Gabriel Comănescu are totodată și o mare influenţă și în viaţa politică din judeţul Constanţa, mesajele sale fiind deseori preluate de autorităţile locale sau de parlamentarii constănţeni.

Gabriel Comănescu este fost student al actualului primar al Constanței, Vergil Chițac (PNL), pe care l-a susținut puternic în ambele campanii electorale, din 2016, respectiv 2020, în urma căreia Chițac a ajuns primar.

Fostul ministru USR al Justiției, Stelian Ion, spunea în 2020 pentru G4Media, în contextul în care era candidatul USR PLUS la Primăria Constanța, că omul de afaceri Gabriel Comănescu, patronul Grup Servicii Petroliere, l-ar fi chemat la București la sfârșitul lunii mai 2020 să îi ceară retragerea candidaturii, pentru a-l susține pe candidatul PNL Vergil Chițac. 

Stelian Ion susținea că s-a întâlnit cu magnatul la unul dintre sediile companiei sale din capitală pentru că era curios ce vrea să îi transmită unul dintre investitorii constănțeni. Stelian Ion a declarat pentru G4Media că afaceristul Gabriel Comănescu i-a vorbit mai întâi despre potența sa financiară, iar apoi i-a cerut să se retragă din cursa pentru Primăria Constanța pentru că, în caz contrar, „își va folosi toată influența și banii” și va face tot posibilul să iasă Vergil Chițac primar, candidatul PNL pe care Comănescu l-a susținut și în urmă cu 4 ani, la alegerile locale. Vezi detalii aici.

RISE Project mai scria că în cercul relațional din afacerile lui Comănescu se intersecta cu un alt politician influent în domeniul energetic: Iulian Iancu, fost parlamentar PSD și în prezent membru în Comitetul de Reglementare al ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei). ANRE este instrumentul de control al statului în domeniul energetic.

Miniștrii Finanțelor, blânzi cu marii contribuabili

Reamintim că societății GSP i-a fost ștearsă o datorie, de 1 milion de euro, în 2016-2017, în vremea regimului Dragnea, atunci când guvernul era condus de facto de fostul lider PSD. RISE Project a arătat că, între 5 și 20 mai 2016, GSP a avut conturile blocate, iar Comănescu a apelat la fostul ministru PSD al Finanțelor, Ionuț Mișa, pe vremea când conducea direcția Mari Contribuabili din ANAF.

• ”Ionuț Mișa a ridicat sechestrul si a eșalonat datoria pe 30 de luni la o rată de 1 milion de euro. Astfel, ANAF a devenit proprietarul temporar al navei Neptun, evaluată la 37,5 milioane de euro. Pe 20 decembrie 2016, actualul ministru Mișa (ministrul Finanțelor în 2016, pe care Liviu Dragnea îl lăuda numindu-l ”un ministru bun, care muncește”, n.red.) a constatat că Gabriel Comănescu nu s-a ținut de cuvânt și n-a plătit ratele, așa că a anulat înțelegerea inițială. Tot el a căzut însă la pace două zile mai târziu, când a semnat o nouă eșalonare a datoriilor și, în plus, a iertat compania de o altă datorie de peste 1 milion de euro”, scria RISE Project în 2017. Detalii, aici. 

Fostul ministru PSD al Finanțelor Adrian Câciu declara, după demisia lui Lucian Heiuș de la șefia ANAF (mai 2023), că “eficientizarea colectării taxelor și recuperarea întârzierilor sunt strict necesare pentru consolidarea bugetară”.

Și fostul premier Nicolae Ciucă făcea apel la marii contribuabili să-și plătească datoriile: ”Există un deficit în colectare. Deficitul aparține preponderent marilor contribuabili. Fac apel public către marii contribuabili să își plătească datoriile către stat” (aprilier 2023).

La finalul lui noiembrie 2023, G4Media arăta că ANAF l-a transferat pe Ionuț Mișa de la șefia Marilor Contribuabili la conducerea unei alte structuri din instituție.

Înlocuirea a avut loc în contextul apariției unui raport al Curții de Conturi, care acuză conducerea Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din cadrul ANAF că ”pasează responsabilitatea” de a face o inspecție fiscală la o firmă de băuturi alcoolice care are obligațiilor fiscale neachitate la buget de 238 de milioane de lei.

La audierile parlamentare recente ale miniștrilor din Guvernul Bolojan, Alexandru Nazare, actual ministru al Finanțelor, critica dur ANAF și spunea că inspectorii au fost exigenți cu micii contribuabili și ”blânzi cu marii contribuabili”, iar lucrurile trebuie inversate. Cu toate acestea, noile conduceri de la Ministerul Finanțelor și ANAF refuză să explice cum au dispărut datoriile la stat ale companiei GSP. Vezi detalii aici.