Cum a ajuns tema schimbărilor climatice în centrul atenției la nivel mondial. Momentele-cheie din ultimii 60 de ani care au făcut dintr-un subiect de nișă o cauză pentru milioane de oameni

Mediul a devenit un subiect de prim-plan. Reciclarea reprezintă în prezent o industrie de 200 de miliarde de dolari. Sustenabilitatea este un obiectiv important pentru marile corporații, iar guvernele au adoptat programe de amploare pentru a reduce emisiile de carbon. Însă nu a fost mereu așa. În 1960, îngrijorările cu privire la impactul asupra Pământului erau percepute ca un subiect de nișă. Dar cum s-a ajuns la viziunea de astăzi?

World Economic Forum a realizat un inventar al momentelor-cheie din ultimii 60 de ani care au contribuit decisiv la schimbarea atitudinii la nivel global.

1962 – „Silent Spring”

Cartea care este considerată la originea mișcării moderne privind protecția mediului a fost scrisă de o ecologistă americană, Rachel Carson. „Silent Spring” a atras atenția asupra utilizării pesticidelor și a daunele pe care acestea le-au provocat biodiversității. Carson a făcut apel la protecția mediului și la o abordare mai responsabilă a intervenției umane în lumea naturală.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Ce spune filozoful Gabriel Liiceanu despre liderii politici de azi: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis

9:22

Forța motrică din spatele unei lumi tot mai digitale și interconectate

4:57

1971 – Greenpeace

Inspirați de Rachel Carson, un grup de activiști din Vancouver, Canada a pornit spre Amchitka – o insulă din largul coastei Alaska, care adăpostea vulturi pleșuvi, șoimi călători  și 3.000 de vidre de mare pe cale de dispariție – într-o barcă de pescuit veche numită The Greenpeace, în încercarea de a opri un test american cu arme nucleare. Activiștii se temeau că explozia subterană va declanșa cutremure și tsunami.

Ambarcațiunea a fost obligată să se întoarcă, dar misiunea a trezit imaginația publică. Greenpeace este acum o organizație internațională cu birouri în 40 de țări și laboratoare proprii de cercetare. Încă este implicată în acțiuni directe, dar, de asemenea, face lobby asupra guvernelor pentru schimbările de politică și desfășoară investigații privind „infracțiunile de mediu”.

1989 – Margaret Thatcher

Supranumită „doamna de fier” pentru îndârjirea cu care își susținea convingerile, fostul premier al Regatului Unit a adus în atenția publică schimbările climatice într-o serie de discursuri interne și internaționale.

În noiembrie 1989, la Adunarea Generală a Națiunilor Unite ea a afirmat: „Provocarea de mediu cu care se confruntă întreaga lume cere un răspuns echivalent din partea întregii lumi. Fiecare țară va fi afectată și nimeni nu poate să renunțe.”

Dată fiind anvergura lui Thatcher, un număr semnificativ de oameni din întreaga lume au început să creadă că activitatea umană este responsabilă pentru schimbările climatice – până la 71% în India și 69% în Spania.

1992 – Adoptarea Convențiilor de la Rio

Summit-ul Pământului de la Rio, din 1992, a adoptat trei convenții, inclusiv Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC), primul tratat global asupra climei.

Tratatul a fost aplicat începând cu 1994, cu 197 de țări care l-au ratificat. Nu era vorba doar despre recunoașterea problemei, dar a vizat și stabilizarea emisiilor, sprijin financiar direct cât va fi necesar și să monitorizeze efectele – toate fără a afecta progresul economic.

Celelalte două convenții adoptate la Rio au fost Convenția ONU privind diversitatea biologică și Convenția pentru combaterea diversificării.

1997 – Protocolul de la Kyoto

La cinci ani după summit-ul de la Rio, comunitatea internațională a mai făcut un pas prin Protocolul de la Rio, care a stabilit ținte obligatorii ale emisiilor pentru țările dezvoltate. Acesta angaja 37 de state industrializate și Comunitatea Europeană să reducă emisiile a șase gaze cu efect de seră în medie cu 5% până în 2012, comparativ cu nivelurile din 1990.

Acordul a intrat în vigoare în 2005. Până în 2015, țările care și-au atins obiectivele din tratat și-au redus emisiile cu aproximativ 20%.

2015 – Acordul de la Paris

Conferința părților (COP) este organul decizional al UNFCCC. A organizat în fiecare an o conferință privind schimbările climatice într-o locație diferită, de la înființare, în 1995.

La COP21, la Paris, în 2015, părțile la UNFCCC au convenit să își accelereze acțiunea climatică, cu scopul de a menține creșterea temperaturii globale din secolul XXI cu mult sub 2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale și limitarea ideală a oricărei creșteri la 1,5 grade Celsius.

Acordul de la Paris a fost ratificat până acum de 187 de state. Statele Unite au fost una dintre primele națiuni semnatare, însă recent SUA au anunțat că se vor retrage din acord.

2018, 2019 – Greta Thunberg

În vara anului 2018, eleva suedeză Greta Thunberg a început pentru prima dată „greva climatică” – stând în afara parlamentului țării sale în fiecare zi de școală timp de trei săptămâni pentru a protesta față de lipsa acțiunilor politice privind schimbările climatice.

În ultima săptămână a lunii septembrie 2019, 6 milioane de oameni din întreaga lume s-au alăturat protestelor care solicită acțiuni în privința climei.

Foto: G4Media.ro