Cseke Attila anunță situația PNRR pe Sănătate: Încă un spital și ambulanțele de terapie intensivă neonatală pierd finanțarea, dotările noi în sistemul medical sunt la 66%, numărul de spitale digitalizate pe granturi scade la jumătate / Ministerul are restanțe la furnizori și constructori de 500 milioane lei

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila (UDMR), a prezentat, joi, situația PNRR pe Sănătate, domeniul căruia i-au fost alocați inițial cei mai mulți bani, din care s-au tot pierdut, din cauza nerealizării investițiilor. Proiectele din PNRR trebuie finalizate până la 31 august 2026. Din cele 27 de spitale propuse inițial, în 2025 au mai rămas 8, iar astăzi Cseke Attila a anunțat că doar 7 pot fi finalizate, deoarece termenul asumat de constructor pentru cel de la Constanța este februarie 2027.

Alexandru Rogobete (PSD), fostul ministru al Sănătății, declara nu mai departe de 3 aprilie într-un interviu la G4Media că toate cele 8 spitale vor fi finalizate la termen pentru a beneficia din finanțarea din PNRR. Întrebat dacă garantează că toate 8 vor fi finalizate, Rogobete a declarat:

„Astăzi, România are 22 de șantiere de spitale noi, în construcție, fără precedent. Opt din ele au rămas cu finanțare din PNRR, unul a fost deja dat în folosință, alte șapte vor fi finalizate până în iulie 2026, exercițiul financiar din PNRR. Nouă dintre ele au fost mutate în Programul Operațional Sănătate, tot fonduri europene nerambursabile și aici gradul mediu de execuție este undeva la 40%, deci ele au practic și acestea nouă vor fi finalizate, dar au un termen mai lung, 2028, fiind un alt exercițiu financiar. Cele două centre de arși grav, primele într-un final apoteotic, foarte târziu este adevărat, sunt finalizate.”

Stadiul spitalelor noi din PNRR anunțat de Cseke Attila

Mai multe investiții majore în spitale sunt în grafic și pot fi finalizate până la termenul-limită al programului:

• modernizarea Spitalului Clinic de Urgență „Agrippa Ionescu” – stadiu fizic 75%;
• extinderea Spitalului Clinic de Urgență Județean Bistrița-Năsăud – stadiu fizic 92%;
• noua clinică de neurochirurgie din Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj – stadiu fizic 96%;
• pavilion de medicină operațională politraumă din Craiova – stadiu fizic 98,5%;
• pavilion de medicină operațională politraumădin Sibiu – stadiu fizic 83%.
• Proiectele de la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” București și Institutul de Boli Cardiovasculare “Târgu Mureș” respectă, de asemenea, graficul de execuție.

În schimb, proiectul noului spital din Constanța nu poate fi finalizat până la termenul PNRR, motiv pentru care Ministerul Sănătății caută soluții de continuare a finanțării din alte fonduri europene.

“Valoarea totală este de 197 de milioane de euro, construcție nouă și dotare cu echipamente. Termenul asumat de către constructor este de februarie 2027. Deci această investiție nu va putea fi realizată fizic până la finalizarea programului Sănătate din PNRR”, a declarat Cseke Attila, citat într-un comunicat al Ministerul Sănătății.

Ce investiții se mai pierd din PNRR pe Sănătate

Potrivit ministrului, bugetul total al investițiilor finanțate prin componentele C12 – Sănătate și C7 – Transformare digitală din PNRR este de 7,23 miliarde lei, iar plățile eligibile efectuate până în prezent însumează 4,75 miliarde lei, ceea ce reprezintă un grad de absorbție de aproximativ 66%. Sunt 1842 de contracte în finanțare.

„Trebuie să creștem urgent acest procent spre 100%, astfel încât să cheltuim fiecare euro disponibil pentru infrastructura medicală modernă de care România are nevoie”, a declarat ministrul Cseke Attila.

Despre ce investiții este vorba:

• spitale noi
• cabinete de medicină de familie renovate și dotate cu echipamente pentru screening și diagnostic
• secții de terapie intensivă (ATI) modernizate, cu echipamente pentru reducerea infecțiilor nosocomiale
• extinderea și dotarea ambulatoriilor de specialitate
• dezvoltarea secțiilor ATI pentru nou-născuți
• digitalizarea spitalelor și a instituțiilor medicale
• dezvoltarea platformei digitale PIAS (CNAS)

Cseke Attila a anunțat, potrivit comunicatului, că, înaintea renegocierii finale cu Comisia Europeană, Ministerul Sănătății va propune adaptarea unor indicatori pentru a evita penalizările:

• reducerea țintei privind digitalizarea spitalelor de la 200 la minimum 100 de spitale finanțate prin PNRR(grant) și finanțarea altor 50 prin împrumut;
• transferarea altor proiecte pe componenta de împrumut (loan);
• creșterea numărului de centre comunitare integrate finanțate de la 54 la 79;
• eliminarea unor componente de dotare blocate de contestații în procedurile de achiziții publice.

De asemenea, proiectul privind achiziția a 12 ambulanțe de terapie intensivă neonatală va fi scos din PNRR și finanțat din alte surse.

Proiectul privind digitalizarea a 60 de instituții de sănătate publică nu prezintă riscuri de implementare.

Restanțe la plăți de jumătate de miliard de euro

Ministrul interimar al Sănătății a anunțat introducerea unui sistem de transparență privind plățile efectuate prin PNRR, care vor fi publicate săptămânal și a cerut accelerarea plăților pentru facturile existente.

„Trebuie să urgentăm plata facturilor și implementarea investițiilor. Există în acest moment în Ministerul Sănătății facturi de aproape 500 milioane lei care trebuie procesate rapid”, a afirmat acesta.

Cum s-au pierdut banii din PNRR sub miniștrii PSD Alexandru Rafila și Alexandru Rogobete

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) oferea României posibilitatea să construiască, cu bani europeni nerambursabili, 27 de spitale noi. Dintre ele, doar 24 au fost transformate în propuneri concrete. Era anul 2021, când ministru al Sănătății era Alexandru Rafila, iar Alexandru Rogobete îi era consilier, ulterior devenind secretar de stat cu atribuții de a coordona PNRR în domeniu.

În 2023, România mai avea doar 19 proiecte în care se angaja să utilizeze fondurile europene nerambursabile pentru a construi sau dota unități sanitare. În 2025, erau 15 șantiere, dintre care doar 12 s-ar fi încadrat, la limită, în termenele de finalizare prevăzute prin PNRR. Nu s-a terminat anul că din 12, au rămas doar 8.

Acum, încă unul este tăiat de pe listă, cel de la Constanța. Chiar dacă proiectul este început și spitalul va fi construit până în 2027 – termenul asumat de constructor – banii din PNRR tot se pierd și vor trebui găsite alte surse de finanțare, bani care puteau fi folosiți în alte proiecte.

Vezi aici Cum a pierdut România sute de milioane de euro din PNRR pentru infrastructura de Sănătate / Studiu de caz: Spitalul de oncologie și cardiologie intervențională de la Alba Iulia și Institutul regional de oncologie de la Timișoara