Creierul nostru devine mai mare. Oamenii de știință cred că acest lucru ar putea contribui la reducerea riscului de demență

Un nou studiu a descoperit că creierul nostru devine mai mare, ceea ce ar putea fi o veste bună pentru reducerea riscului de demență. Cercetătorii de la Universitatea din California au analizat datele unei cohorte din cadrul studiului Framingham Heart Study (FHS), care a început în 1948 în SUA și care a fost alcătuit inițial din 5.209 bărbați și femei cu vârste cuprinse între 30 și 62 de ani. Studiul a continuat timp de 75 de ani, ceea ce înseamnă că acum include participanți născuți în perioada anilor 1930 până în anii 1970, relatează Euronews.

Deși inițial a fost conceput pentru a studia bolile cardiovasculare, cercetătorii s-au concentrat pe rezultatele RMN a peste 3.200 de persoane.

Publicate în revista JAMA Neurology, concluziile lor au arătat creșteri semnificative ale diferitelor măsurători cerebrale de-a lungul timpului.

Un creier mai mare ar putea acționa ca un „tampon” împotriva demenței

„Deceniul în care se naște cineva pare să aibă un impact asupra dimensiunii creierului și, potențial, asupra sănătății creierului pe termen lung”, a declarat Charles DeCarli, primul autor al studiului și profesor de neurologie la Universitatea din California.

„Genetica joacă un rol major în determinarea dimensiunii creierului, dar constatările noastre indică faptul că influențele externe – cum ar fi factorii de sănătate, sociali, culturali și educaționali – pot juca, de asemenea, un rol”, a adăugat el.

S-a înregistrat o creștere a volumului creierului de aproximativ 6,6%, cu un volum mediu de 1.234 de mililitri pentru participanții născuți în anii 1930, comparativ cu 1.321 de mililitri pentru persoanele născute în anii 1970.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că suprafața stratului exterior al creierului – numită suprafața corticală – a crescut cu aproape 15% între persoanele născute în anii 1930 și cele născute în anii 1970.

De asemenea, s-au înregistrat creșteri ale volumelor materiei albe, materiei cenușii și hipocampusului între participanții mai în vârstă și cei mai tineri.

„Structuri cerebrale mai mari, precum cele observate în studiul nostru, pot reflecta o mai bună dezvoltare a creierului și o mai bună sănătate a acestuia”, a declarat DeCarli.

„O structură cerebrală mai mare reprezintă o rezervă cerebrală mai mare și poate amortiza efectele la sfârșitul vieții ale bolilor cerebrale legate de vârstă, cum ar fi Alzheimer și demențele conexe”, a adăugat el.

În prezent, peste 55 de milioane de persoane suferă de demență la nivel mondial, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), între 60 și 70% dintre cazuri fiind reprezentate de boala Alzheimer.

În SUA, în timp ce cazurile de Alzheimer sunt în creștere, incidența afecțiunii, sau procentul populației afectate, este în scădere.

Un studiu anterior efectuat pe participanți din aceeași cohortă a constatat o reducere cu 20 de procente a incidenței demenței pe deceniu începând cu anii 1970.

„Am emis ipoteza că volumele mai mari ale creierului indică o dezvoltare mai mare a creierului și, potențial, o «rezervă cerebrală» mai mare care ar putea explica scăderea incidenței demenței, așa cum s-a raportat anterior”, explică cercetătorii în cel mai recent studiu.

Cu toate acestea, dimensiunea creierului este doar o piesă din puzzle.

OMS afirmă că oamenii își pot reduce riscul de demență prin activitate fizică și o alimentație sănătoasă.

Cercetătorii spun că sunt necesare studii suplimentare, în special în cohorte mai diverse, deoarece participanții albi reprezintă majoritatea grupului de studiu.