Contribuția redusă a Franței la efortul de înarmare a Ucrainei ridică semne de întrebare

Dacă Franța vrea să conducă Europa spre o nouă eră de autonomie militară, de ce contribuția sa la efortul de război din Ucraina este atât de mică?, se întreabă BBC.

Aceasta este întrebarea incomodă pusă de unii dintre cei mai importanți gânditori strategici ai țării, care îl presează pe președintele Emmanuel Macron să ia o decizie urgentă pentru a livra mai multe arme Kievului.

O analiză recentă efectuată pe teren în Polonia și Ucraina arată că ponderea franceză în livrările de arme străine este mai mică de 2%, mult în urma SUA, cu 49%, dar și a Poloniei (22%) și a Germaniei (9%).

„Am fost îngrijorat de fiabilitatea statisticilor care arătau Franța la un nivel scăzut pe lista țărilor contributoare”, spune François Heisbourg, care este probabil cel mai influent analist de apărare din Franța.

„Așa că am mers la principalul centru de distribuție din Polonia pentru a vedea cât de mult în tonaj era livrat efectiv, mai degrabă decât doar promis.

„Din păcate, cifrele mi-au confirmat temerile. Franța se află mult în josul listei – pe poziția a noua.”

Reacția oficială de la Paris este următoarea: „Da, dar…”

Da, statisticile privind ajutorul sunt puțin măgulitoare, dar mai sunt și alți factori la mijloc.

În primul rând, oficialii din domeniul apărării spun că adevărata măsură a ajutorului militar este calitatea, nu cantitatea. Unele țări livrează masiv echipamente învechite. Franța a furnizat 18 unități de artilerie autopropulsată Caesar, care sunt acum celebre de-a lungul liniei de front ucrainene.

Franța, adaugă ei, este într-o situație similară cu alte țări occidentale, care au epuizat stocurile militare.

Sistemele Caesar din Ucraina reprezintă în totalitate un sfert din întreaga artilerie mobilă a Franței. Ea nu poate oferi mult mai mult fără să devină vulnerabilă în regiunile în care este deja angajată, cum ar fi Sahel și Indo-Pacific.

„S-ar putea să pară că suntem în urma altor țări, dar Franța are toată intenția de a-și juca rolul”, spune generalul Jérome Pellistrandi, editor al Revistei Naționale de Apărare.

Aceste argumente nu sunt lipsite de temei, spune Heisbourg.

„Când am fost la Kiev, toată lumea a fost foarte politicoasă. Nu am avut sentimentul că ucrainenii ne dezaprobă”, spune el. „Într-un fel, a fost mai rău. Am avut sentimentul clar că deveneam irelevanți”.

Pentru Heisbourg, ecuația este simplă. Ucraina va vorbi cu țările despre care știe că este posibil să livreze armele de care are nevoie. În acest moment, Franța nu este una dintre ele.

Dar există un alt pericol pentru Franța. Absența sa relativă în Ucraina îi subminează oferta de leadership în cauza apărării europene.

Deja multe țări din Europa de Est sunt precaute față de președintele Macron, despre care consideră că a fost mult prea indulgent față de Vladimir Putin în primele luni ale războiului. S-a înrădăcinat o narațiune potrivit căreia Franța încă se simte ambivalentă în legătură cu un triumf categoric al Ucrainei.

Pentru Pierre Haroche, care predă cursuri de securitate internațională la Universitatea Queen Mary din Londra, această narațiune este nedreaptă – și nu este motivul pentru care Franța a livrat un nivel scăzut de arme Ucrainei.

Cu toate acestea, el este ferm de părere că Franța ar trebui să își sporească contribuția cât mai curând posibil, pentru a reasigura țările est-europene, precum Polonia, că „suntem cu toții pe aceeași lungime de undă”.

„Obiectivul Franței de autonomie strategică pentru Europa se concentrează în primul rând pe consolidarea industriilor noastre de apărare prin achiziții comune. Dar dacă doriți achiziții comune, trebuie să demonstrați altor țări că aveți aceeași viziune cu privire la securitatea noastră comună”, spune el.

„Pentru a face viabil obiectivul nostru de cooperare europeană, trebuie să arătăm țărilor din Europa de Est că a coopera cu Franța și atașamentul față de ideea de autonomie strategică nu reprezintă un risc strategic.”

Haroche solicită ca Franța să trimită 50 de tancuri de luptă Leclerc. Heisbourg ar prefera sistemele de apărare aeriană, de care, potrivit lui, Ucraina are mai multă nevoie.

„Este ca un stingător de incendii”, spune Haroche. „Dacă este un incendiu în casa unui vecin, este mai bine să oferiți imediat extinctorul și să nu așteptați până când focul ajunge în propria casă”.

„Nu este vorba doar de generozitate. Este, de asemenea, pentru propria ta protecție”.