UPDATE | Consiliul General a adoptat împărțirea a 7,9 miliarde lei din impozitul pe venit între Primăria Capitalei și cele 6 sectoare ale Bucureștiului / Ilfov rămâne în afara alocării / PMB ajunge la 53% din fonduri, spune Ciucu / Sectoarele primesc restul / Drulă: „O oportunitate ratată pentru București”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cea mai mare parte din cele peste 7,94 miliarde lei din impozitul pe venit estimate pentru 2026 revine Primăriei Municipiului București, care va gestiona aproximativ 3,6 miliarde lei, restul fiind distribuit către cele șase sectoare, în urma unei decizii adoptate joi, 2 aprilie, de Consiliul General. Împărțirea banilor, proveniți din cota de 85% colectată la nivelul Capitalei, a generat reacții politice, Cătălin Drulă, lider USR, acuzând că formula reproduce modelul din anii anteriori și nu reflectă o reformă reală a bugetului, ratând referendumul, în timp ce primarul general Ciprian Ciucu susține că Bucureștiul primește o pondere mai mare din venituri.

Critici privind împărțirea „feliilor” bugetare între București și sectoare au venit și din partea lui Alin Apostol (USR), implicat în inițiativa de reformă administrativă, care a susținut că distribuția dezavantajează Bucureștiul.

Decizia vine și pe fondul tensiunilor accentuate dintre București și Ilfov privind distribuirea resurselor în zona metropolitană, unde locuiesc persoane care plătesc impozit în București, dar utilizează infrastructura din Ilfov, în condițiile în care județul nu este inclus în alocarea acestor fonduri.

Cea mai mare parte din bani revine Primăriei Municipiului București, care va gestiona aproximativ 3,6 miliarde lei, restul fiind distribuit către sectoare.

Consiliul General al Municipiului București a adoptat, joi, 2 aprilie, proiectul privind repartizarea sumei de peste 7,94 miliarde lei din impozitul pe venit estimat pentru 2026, bani care vor fi împărțiți între Primăria Capitalei și cele șase sectoare.

Potrivit hotărârii, suma totală de 7.941.246.240 lei, aferentă perioadei aprilie – decembrie 2026, provine din cota de 85% din impozitul pe venit colectat la nivelul municipiului.

Cum se împart fondurile

• Sectorul 1 – ~532,9 milioane lei
• Sectorul 2 – ~691,7 milioane lei
• Sectorul 3 – ~873,3 milioane lei
• Sectorul 4 – ~776,8 milioane lei
• Sectorul 5 – ~646,2 milioane lei
• Sectorul 6 – ~806,7 milioane lei
• Municipiul București – ~3,61 miliarde lei

Decizia a fost criticată de Cătălin Drulă, lider USR și fost candidat la Primăria Capitalei, care a afirmat că împărțirea banilor nu reprezintă o reformă reală a bugetului Capitalei. „O oportunitate ratată pentru București: implementarea referendumului pe buget în 2026”, a scris acesta, afirmând că formula de distribuție (45% municipiu, 55% sectoare) reproduce modelul din anii anteriori și sugerând existența unei înțelegeri politice între PNL și PSD. În opinia sa, ar fi existat o majoritate de dreapta, fără PSD, care putea vota un buget „bazat pe nevoile și proiectele reale”. „A fost înlocuită de această înțelegere”.

În replică, la comentarii, primarul general Ciprian Ciucu a respins acuzațiile și a susținut că Bucureștiul primește o pondere mai mare din venituri. „Te rog nu dezinforma. Bucureștiul primește 59%”, a transmis acesta, adăugând că își dorește colaborare în Consiliul General, „pentru București”.

Într-o reacție ulterioară, Drulă a detaliat criticile și a precizat că amendamentul adoptat la legea bugetului – care permite Consiliului General să decidă împărțirea celor 85% din impozitul pe venit – a fost golit de conținut. Potrivit acestuia, deși Parlamentul a transferat această decizie la nivel local, împărțirea votată ar fi identică cu cea propusă inițial de Guvern (45% pentru municipiu și 55% pentru sectoare). El a mai accentuat că fondurile suplimentare invocate de administrația Capitalei, inclusiv cele 14% din impozitul pe venit, nu reprezintă o noutate, ci un mecanism existent și în anii anteriori.

Pe subiect a reacționat și Alin Apostol (USR), autorul proiectului de reorganizare teritorială, care a criticat formula de repartizare și a susținut că noua împărțire dezavantajează Primăria Capitalei. Potrivit acestuia, dacă în 2024 distribuția era de 47,5% pentru PMB, 50,2% pentru sectoare și 2,2% pentru Ilfov, în varianta adoptată acum ponderea PMB scade la 45,5%, iar cea a sectoarelor urcă la 54,5%. Apostol a acuzat că, în aceste condiții, Bucureștiul riscă să rămână fără resurse suficiente pentru investiții mari în infrastructura orașului, precum rețelele de termoficare, liniile de tramvai sau marile bulevarde, în timp ce sectoarele vor continua să finanțeze proiecte locale și intervenții punctuale.

FOTO: Sursa Alin Apostol

Replica lui Ciprian Ciucu: Bucureștiul primește, de fapt, mai mult

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a respins, ulterior, criticile privind împărțirea bugetului și a susținut că percepția conform căreia Primăria Capitalei ar primi doar 45% din fonduri este greșită.

Edilul a explicat că, pe lângă procentul rezultat din împărțirea celor 85% din impozitul pe venit, există o cotă separată de 14% alocată direct Primăriei Municipiului București prin Legea bugetului de stat.

Astfel, potrivit acestuia, calculul real arată că PMB primește 14% direct, plus 45,5% din restul de 85%, ceea ce duce la un total de aproximativ 53% din venituri pentru Primăria Capitalei.

Primarul a adăugat că această formulă este „mai corectă”, deoarece permite și funcționarea primăriilor de sector, în condițiile în care Bucureștiul trebuie să acopere o gaură bugetară acumulată în ultimii ani.

Bani pentru servicii publice și investiții

Fondurile vor fi utilizate pentru finanțarea serviciilor publice, proiectelor de infrastructură și cofinanțarea investițiilor, inclusiv a celor realizate din fonduri europene, se arată în scrisoare de justificare a ANAF. Repartizarea s-a făcut pe baza solicitărilor transmise de sectoare și a estimărilor comunicate de Ministerul Finanțelor.

Adoptarea hotărârii permite autorităților locale să își definitiveze bugetele și să asigure funcționarea administrației în 2026.

Context

Repartizarea banilor vine și pe fondul unor tensiuni între București și județul Ilfov, primarul general Ciprian Ciucu și președintele CJ Hubert Thuma, ambii membri PNL, legate de modul în care sunt împărțite resursele generate în zona metropolitană. Deși o parte din veniturile din impozitul pe venit este produsă de persoane care locuiesc în Ilfov și lucrează în Capitală, mecanismul actual direcționează aproape integral aceste sume către București și sectoarele sale.

În ultimele luni, disputa a escaladat după ce președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, a cerut ca o cotă de 5% din impozitul pe venit colectat în București să fie redirecționată către Ilfov. Acesta a argumentat că județul suportă presiunea dezvoltării urbane accelerate – trafic, locuire, infrastructură – fără a beneficia proporțional de veniturile generate.

În replică, primarul general Ciprian Ciucu a criticat costurile pe care Bucureștiul le suportă pentru servicii care deservesc și Ilfovul, în special transportul public metropolitan, arătând că actualul sistem creează un dezechilibru în bugetul Capitalei.

Schimbul de replici a devenit tensionat, iar liderul CJ Ilfov a avertizat chiar că ar putea lua măsuri administrative, precum blocarea autorizațiilor de construire sau a colaborării pe servicii, dacă nu se ajunge la o soluție privind redistribuirea fondurilor.

În acest context, hotărârea adoptată de Consiliul General – care nu include Ilfov în împărțirea celor peste 7,9 miliarde lei – menține actualul model de finanțare, dar lasă deschisă disputa privind viitorul relației financiare dintre București și zona metropolitană.

Alte decizii importante în ședința de joi, 2 aprilie – BREAKING | Primăria Capitalei taie sute de posturi: CGMB a adoptat noua organigramă și restructurarea aparatului lui Ciucu