Confruntată cu furtuna Trump, NATO are îndoieli privind viitorul: „Europenii au cinci ani pentru a reface un element de descurajare împotriva amenințării ruse”

Barajul american contra țărilor europene din NATO zguduie înseși bazele Alianței Atlantice, care are însă mari dificultăți să-și imagineze un viitor fără Statele Unite, arată o analiză La Libre Belgique preluată de Rador.

Sub loviturile de berbece ale lui Donald Trump și ale echipei sale, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, o bătrână doamnă de peste 75 de ani, știe că trebuie să se schimbe rapid. Agresivitatea noii administrații americane este trăită ca o „traumă”, explică un diplomat, vorbind sub acoperirea anonimatului.

Dar se va face această schimbare cu sau fără Statele Unite? Întrebarea stârnește agitaţie pe coridoarele sediului Alianței de la Bruxelles.

„Știm direcția: mai puține State Unite și mai multă Europă”, rezumă un diplomat sub acoperirea anonimatului. Dar multe întrebări rămân în suspans.

În două luni, Donald Trump a atacat Canada, pe care intenționează să o vadă devenind cel de-al 51-lea stat american, și Danemarca, unul dintre ale cărui teritorii, Groenlanda, le revendică.

Iar mai mulți oficiali americani, printre care și vicepreședintele J.D. Vance, nu şi-au ascuns disprețul față de europeni, pe care îi consideră „profitori”, pasageri clandestini într-o Alianță în care, denunță ei, nu-și plătesc ceea ce datorează.

Din 20 ianuarie, data revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, „optimismul este din ce în ce mai puțin regula”, spune un diplomat. „Statele Unite nu au luat încă nicio decizie concretă, dar se pare că fiecare zi aduce o nouă lovitură bazelor Alianței”.

Potrivit lui Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO și cercetător la ECFR, sunt posibile trei scenarii.

Acela al tranziției ordonate: americanii se dezangajează, dar în bună ordine, în urma unei negocieri care le lasă europenilor timp să se pregătească. „Acest lucru permite evitarea incertitudinilor”, asigură el într-un interviu acordat AFP.

Acela al tranziției „dezordonate”: Statele Unite rămân membre NATO, inclusiv pentru descurajare nucleară, dar se dezactivează de forțele convenționale, după cum a menționat secretarul american al apărării, Pete Hegseth.

Şi, de data asta, această retragere se realizează „în regim de criză”, cu „amenințări și anunțuri dezordonate”. Cam acesta este „scenariul dominant” astăzi, estimează analistul.

În cele din urmă, există scenariul de coșmar pentru mulți aliați europeni, în special în Europa Centrală și de Est: retragerea „de facto sau de jure”. Nu ar exista neapărat o retragere formală, ci o situație în care Statele Unite „s-ar dezinteresa” de apărarea continentului european.

Donald Trump, care a amenințat deja că nu-i va mai apăra pe rău platnicii europeni, cere ca europenii și canadienii să-și dedice cel puțin 5% din produsul lor intern brut pentru apărarea Alianței.

Pentru unii, precum Italia sau Spania, care sunt la mai puțin de 2%, treapta este foarte mare. Dar toată lumea știe că ceva va trebui „anunțat” la summitul NATO din iunie de la Haga, potrivit unui diplomat.

Secretarul general al Alianței, Mark Rutte, le-a menționat aliaților o cifră cuprinsă între 3,5 și 3,7%, a spus un alt diplomat. „Va fi greu, dar este o chestiune de priorități” în cheltuielile naționale, adaugă el. Cu toate acestea, nimeni nu știe încă dacă această cifră va fi suficientă pentru Donald Trump.

Până atunci, mulți de la Bruxelles și din alte capitale europene se întreabă despre o epocă „post” Statele Unite.

„Întotdeauna am știut că va veni vremea când America va face un pas înapoi și Europa va trebui să facă mai mult”, amintește Jamie Shea, fost purtător de cuvânt al NATO și expert la think tank-ul londonez Chatham House.

Şi calendarul este foarte strâns. Europenii au la dispoziție „cinci ani” pentru a recrea un element de descurajare împotriva amenințării ruse, crede Camille Grand. Un calcul bazat pe timpul considerat necesar, potrivit mai multor servicii de informații, pentru ca Rusia să-și refacă armata și să poată amenința o țară NATO, explică el.

Și în opinia acestui expert francez, europenii sunt capabili de asta, chiar dacă va fi necesară o investiție substanțială pentru a compensa contribuția americană în materie de informații, sateliți sau logistică. „Nu există niciun motiv pentru care 500 de milioane de europeni să nu poată descuraja 140 de milioane de ruși”, asigură el.

Mai multe țări se îndoiesc de asta. „Statele Unite rămân indispensabile pentru o descurajare credibilă”, a spus un diplomat european la NATO.

Traducere: Gabriela Sîrbu