Comitetul pentru Prevenirea Torturii al Consiliului Europei: România trebuie să îmbunătățească condițiile din spitalele de psihiatrie / Pacienți legați de pat, supraaglomerare în saloane și pe alocuri mizerie

Comitetul pentru Prevenirea Torturii al Consiliului Europei își publică astăzi raportul în legătură cu starea spitalelor de psihiatria din România, iar prima constatare este aceea că parte din concluzii sunt extrem de nuanțate și pe alocuri încă foarte critice.

Deși tonul raportului consultat de G4Media.ro caută să fie moderat și se dau și bune exemple de unități medicale curate și bine aerisite, criticile sunt extrem de numeroase.

Comitetul a vizitate spitalele spitalele de psihiatrie din Bălăceanca, Botoșani, Obregia (București) și Socola (Iași).

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

În toate cele patru spitale vizitate, s-a constatat că se recurge la măsuri de imobilizare la pat, cu chingi, a pacienților agitați. CPT consideră că sunt necesare o serie de măsuri pentru a îmbunătăți garanțiile legate de aplicarea acestei măsuri. Printre acestea se numără consemnarea completă a măsurii, prezența continuă a unui membru al personalului în camera în care persoana este imobilizată și necesitatea unei ședințe de informare a pacientului odată ce chingile sunt îndepărtate.

Fragnemnte din raport:

• ”CPT reiterează faptul că posibilitatea de a fi în aer liber, de preferință într-o zonă verde plăcută, are un impact benefic asupra bunăstării și recuperării pacienților și ar trebui să fie un drept pentru fiecare pacient. Obiectivul ar trebui să fie ca toți pacienții să beneficieze de acces neîngrădit la aer liber în timpul zilei, cu excepția cazului în care activitățile de tratament necesită prezența lor în secție. În niciunul dintre spitalele vizitate nu s-a întâmplat acest lucru.”
• ”În mai multe secții, pacienții cu dizabilități de învățare erau legați de pat sau de un obiect fix, cum ar fi un calorifer din sala de mese, aproape zilnic.”
• ”Deși toți rezidenții erau considerați în mod oficial ca fiind admiși voluntar, doar câțiva dintre ei puteau părăsi centrele pe cont propriu, fără a fi însoțiți de un membru al personalului sau de o persoană autorizată (cum ar fi un membru al familiei sau un tutore). În plus, niciunul dintre rezidenții din cele patru centre vizitate nu era liber să părăsească instituția, în mod permanent, de bunăvoie. În opinia CPT, acești rezidenți ar trebui să fie priviți ca fiind privați de facto de libertate.”

În plus, imobilizarea n-ar trebui să aibă loc niciodată în văzul altor pacienți, iar dacă se consideră necesară imobilizarea unui pacient admis voluntar, iar acesta nu este de acord, ar trebui revizuit statutul juridic al pacientului. Normele de punere în aplicare a Legii privind sănătatea mintală ar trebui revizuite în consecință.

În ceea ce privește copiii internați în centrele de psihiatrie, ar trebui de asemenea să se pună capăt măsurii de imobilizare forțată la pat, cu chingi, a copiilor agitați. În paralel, autoritățile române ar trebui să se asigure că personalul este instruit în domeniul tehnicilor de contenționare mecanică și că secțiile pentru copii dispun de camere de calmare. Într-o manieră generală, pacienții nu trebuie să fie niciodată implicați în imobilizarea unui alt pacient.

De asemenea, la Spitalul de Psihiatrie și Măsuri de Siguranță Pădureni-Grajduri, CPT a constatat că pacienții nu primeau îngrijire și tratament adecvat.

La momentul vizitei delegației, 452 de pacienți erau cazați în 390 de paturi, în timp ce spitalul avea o capacitate oficială de 251 de paturi. In toate saloanele erau înghesuite paturi, iar în secția de internare, o cameră de 24 m2 găzduia 18 pacienți în nouă paturi. Condițiile oferite persoanelor cu tulburări mintale și dizabilități intelectuale, constatate de CPT în acest spital, pot fi considerate ca fiind asimilabile unui tratament inuman și degradant.

Mai este subliniat și faptul că CPT a observat că majoritatea personalului din cadrul unităților (cu excepția notabilă a Centrului Păstrăveni) nu primise nicio formare specializată și, prin urmare, nu avea cunoștințele și competențele necesare pentru a îngriji persoanele cu dizabilități intelectuale moderate și severe.

Trebuie însă subliniat că guvernul României a răspuns în detaliu și minuțios la toate remarcile, obiecțiile și recomandările Comitetului, angajându-se să remedieze neajunsurile și să urmeze recomandările Consiliului.