Cinci descoperiri și progrese care ar merita premiul Nobel/ Între acestea, dezvoltatorii tratamentului Ozempic și pionierii calculelor quantice

Este perioada din an în care oamenii de știință de renume nu vor să lase niciun apel să intre pe căsuța vocală. Premiile pentru chimie, fizică și fiziologie sau medicină, instituite de industriașul suedez Alfred Nobel cu mai bine de un secol în urmă, vor fi anunțate săptămâna viitoare, împreună cu premiile pentru pace și literatură, arată o analiză CNN.

Premiile reprezintă apogeul realizărilor științifice. Dar prezicerea câștigătorilor este în mare parte o chestiune de speculații.

Lista scurtă și nominalizatorii rămân secrete, iar documentele care dezvăluie detaliile procesului de selecție pentru distincții sunt ascunse de ochii publicului timp de 50 de ani.

Cu toate acestea, nu lipsesc progresele științifice meritorii din care comitetele Premiului Nobel pot alege. Iată cinci descoperiri și progrese revoluționare care, în opinia experților, sunt demne de Premiul Nobel.

Dezvoltarea medicamentelor de succes pentru diabetul de tip 2 și pierderea în greutate, care imită un hormon numit peptidă similară glucagonului 1, sau GLP-1, a zguduit lumea sănătății.

Una din opt persoane din lume suferă de obezitate — o cifră care s-a dublat față de 1990 — iar medicamentul, care scade glicemia și reduce apetitul, are potențialul de a inaugura o nouă eră în tratamentul obezității și al afecțiunilor asociate, precum diabetul de tip 2.
Trei oameni de știință — Svetlana Mojsov, dr. Joel Habener și Lotte Bjerre Knudsen — implicați în dezvoltarea medicamentului, cunoscut sub numele de semaglutidă, au câștigat Premiul Lasker-DeBakey pentru cercetare medicală clinică 2024, considerat adesea un indicator al faptului că o descoperire sau un om de știință anume va câștiga Premiul Nobel.

Mojsov, biochimist și profesor asociat de cercetare la Universitatea Rockefeller, și Habener, endocrinolog și profesor de medicină la Harvard Medical School, au contribuit la identificarea și sintetizarea GLP-1. Knudsen, consilier științific șef în cercetare și dezvoltare timpurie la Novo Nordisk, a jucat un rol esențial în transformarea acestuia într-un medicament eficient care promovează pierderea în greutate, pe care milioane de oameni îl iau astăzi.

Aceiași trei oameni de știință, împreună cu dr. Daniel Drucker, endocrinolog și profesor la Universitatea din Toronto, și medicul danez dr. Jens Juul Holst, profesor la Universitatea din Copenhaga, au primit în aprilie premiul Breakthrough Prize, fondat de Priscilla Chan, Mark Zuckerberg și alții, în domeniul științelor vieții.

Pionerii calculului cuantic 

Pendlebury identifică persoanele „demne de Nobel” analizând frecvența cu care colegii lor oameni de știință le citează lucrările științifice cheie de-a lungul anilor.

Anul acesta, el a nominalizat doi fizicieni pentru lucrările lor privind biții cuantici, sau qubiții, unitatea de bază de informație utilizată pentru codificarea datelor în calculul cuantic: David P. DiVincenzo, profesor la Institutul pentru Informații Cuantice de la Universitatea RWTH Aachen din Germania, și Daniel Loss, profesor de fizică teoretică la Universitatea din Basel, Elveția.

„Desigur, există o mare anticipare în ceea ce privește calculul cuantic și, probabil, multă agitație în jurul acestui subiect, dar m-am întors la aceste lucrări extrem de citate și cred că cea a lui DiVincenzo și Loss a fost citată de aproape 10.000 de ori, un număr astronomic”, a spus Pendlebury, referindu-se la un studiu din 1998 publicat în revista Physical Review A. „Ideea lor a fost să utilizeze qubitii ca mecanism fundamental pentru construirea unui computer cuantic.”

Alți pionieri în acest domeniu includ David Deutsch, profesor invitat de fizică la Centrul pentru Calcul Cuantic al Universității Oxford din Marea Britanie, care a împărțit Premiul Breakthrough 2023 în fizică fundamentală.

Găsirea unui tratament pentru fibroza chistică

Acum doi ani, Fundația Make-A-Wish a anunțat că fibroza chistică, o afecțiune genetică, nu mai este automat o condiție de eligibilitate pentru copiii cu boli fatale pe care fundația încearcă să îi ajute.

Acest lucru se datorează în mare parte progreselor revoluționare în tratarea bolii, la care au contribuit trei oameni de știință. Boala provoacă o supraabundență de mucus, care reține infecțiile și blochează căile respiratorii din plămâni.

Dr. Michael J. Welsh, profesor de medicină internă pulmonară, terapie intensivă și medicină ocupațională la Universitatea din Iowa, a dezvăluit modul în care funcționează proteina care stă la baza acestei boli genetice letale și ce poate merge rău la persoanele care suferă de această boală.

Această descoperire a permis altor doi cercetători să găsească modalități de a corecta proteina defectuoasă, ceea ce a dus la crearea unei combinații de medicamente care a transformat fibroza chistică într-o afecțiune gestionabilă. Jesús (Tito) González, chimist organic fizic care a lucrat anterior la Vertex Pharmaceuticals, a fost pionierul unui sistem utilizat pentru selectarea compușilor promițători, iar biologul celular Paul Negulescu, care lucrează la Vertex Pharmaceuticals, a condus și a susținut cercetarea, potrivit unei declarații a Fundației Lasker.

Trio-ul a câștigat în septembrie premiul Lasker-DeBakey pentru cercetare medicală clinică 2025.

Secvențierea ADN-ului de nouă generație

Un candidat des discutat pentru Premiul Nobel este cartografierea genomului uman, un proiect îndrăzneț lansat în 1990 și finalizat în 2003. Descifrarea codului genetic al vieții umane a implicat un consorțiu internațional format din mii de cercetători din Statele Unite, Regatul Unit, Franța, Germania, Japonia și China.

Efortul a avut un impact profund asupra biologiei, medicinei și multor alte domenii. Dar unul dintre motivele pentru care proiectul nu a câștigat Premiul Nobel este numărul mare de persoane implicate în această realizare. Conform regulilor stabilite de Nobel în testamentul său din 1895, premiile pot onora doar până la trei persoane per premiu — o provocare din ce în ce mai mare, având în vedere natura colaborativă a multor cercetări științifice.

În același spirit, Pendlebury a spus că este posibil ca comitetul Nobel să recunoască munca chimistilor Shankar Balasubramanian și David Klenerman de la Universitatea din Cambridge din Marea Britanie și a biofizicianului francez Pascal Mayer de la Universitatea din Strasbourg pentru munca lor în domeniul tehnologiilor de secvențiere de nouă generație, care pot decoda milioane de fragmente de ADN simultan.

Înainte de invențiile lor, secvențierea unui genom uman complet putea dura luni de zile și costa milioane de dolari. Astăzi, procesul poate fi finalizat într-o singură zi și cu doar câteva sute de dolari.

Această muncă a transformat multe domenii, inclusiv medicina, biologia, ecologia și medicina legală, și înseamnă că medicii pot înțelege mai ușor bazele genetice ale bolilor, ceea ce duce la medicină personalizată și alte tratamente, a spus Pendlebury.