EXCLUSIV Chipurile legionarilor Radu Gyr, Valeriu Gafencu și Ilie Lăcătușu, pictate pe o capelă din Apărătorii Patriei, în București

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Chipurile figurilor legionare Radu Gyr, Valeriu Gafencu și Ilie Lăcătușu, alături de cel al lui Mircea Vulcănescu, condamnat pentru crime de război, au fost pictate pe capela cu hramul „Martiri și Mărturisitori ai Temnițelor Comuniste” din Parohia Apărătorii Patriei II din București. La finanțarea lucrărilor a contribuit și Secretariatul de Stat pentru Culte, cu suma de 25.000 de lei.

Potrivit unui comunicat publicat pe site-ul Parohiei Apărătorii Patriei “Sf Ambrozie al Mediolanului”, recepția definitivă a lucrărilor de pictură murală a avut loc în vara acestui an.

“Sfinții reprezentați se remarcă prin expresii firești, mișcări naturale și portrete bine individualizate, multe dintre ele fiind chipurile unor sfinți români recent canonizați. Ansamblul pictural se caracterizează prin proporții corecte, ritmicitate și monumentalitate, ceea ce conferă lucrărilor o valoare artistică deosebită”, se arată în comunicatul Parohiei.

Potrivit sursei citate, “valoarea totală a lucrărilor executate a fost de 63.563 lei, achitată conform celor două situații de lucrări. A fost constituit și contul de garanție de bună execuție, iar o parte a fondurilor a provenit din sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte (25.000 lei), restul fiind acoperit din fonduri proprii”.

Secretariatul de Stat pentru Culte se disociază ferm de orice formă de exprimare publică care implică promovarea imaginii persoanelor condamnate definitiv pentru crime de război

UPDATE Secretarul de stat de la Secretariatul de Stat pentru Culte Ciprian Vasile Olinici a declarat pentru G4Media că în proiectul de pictură depus la dosarul de solicitare a sprijinului financiar nu apare pictura exterioară și că va solicita “un punct de vedere Arhiepiscopiei Bucureștilor”.

• “În urma verificării documentelor depuse la Secretariatul de Stat pentru Culte  de către parohia Apărătorii Patriei II – București, unitate de cult din cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor, pentru pictura capelei mortuare, vă pot comunica următoarele:
• În data de 15.05.2023, Secretariatul de Stat pentru Culte a acordat, la cererea parohiei, un sprijin financiar în valoare de 25.000 lei, pentru pictura capelei mortuare. În urma analizei proiectului de pictură, avizat de Comisia de Pictură Bisericească a Patriarhiei Române, şi depus ca document la dosarul de solicitare a sprijinului financiar, nu apare pictura exterioară şi nici numele persoanelor menționate de dumneavoastră ca parte a programului iconografic propus a fi executat. De asemenea, în dosarul de justificare a sprijinului financiar, care certifică existența scenelor executate din fondurile alocate, nu apar fotografii cu chipurile persoanelor menționate în articolul dumneavoastră.
• Ca partea a Comitetului interministerial de monitorizare a implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură,  Secretariatul de Stat pentru Culte promovează în mod constant un spirit de toleranță și înțelegere interreligioasă și se disociază ferm de orice formă de exprimare publică care implică promovarea imaginii persoanelor condamnate definitiv pentru crime de război și va solicita un punct de vedere Arhiepiscopiei Bucureștilor în ceea ce privește aspectele semnalate de dumneavoastră”, a declarat secretarul de stat, contactat de G4Media pentru comentarii.
• G4Media a contactat Arhiepiscopia Bucureștilor pentru comentarii. Acestea vor fi publicate imediat ce le vom primi.

Radu Gyr este una dintre cele mai cunoscute figuri legionare, a fost comandant legionar în scurta perioadă de co-guvernare cu regimul Antonescu și este autorul imnului neoficial al Mișcării Legionare.

Conform documentelor din arhiva CNSAS, Radu Gyr a fost condamnat în 1945 la 12 ani și 5 luni pentru crime de război (dosarul 40.012, vol 10/2).

Ilie Lăcătușu, născut în 1909, a fost hirotonit preot pe 1 septembrie 1934, pe seama parohiei Osica de Jos, judetul Olt, potrivit site-ului crestinortodox.ro. El va sluji in aceasta biserica pana in luna noiembrie 1934, când este trimis in satul Buicești, tot din județul Olt. În anii 1930 el a fost șef de cuib în sânul Mișcării Legionare, iar în 1942 – 1943 a fost trimis misionar creștin-ortodox în Transnistria, teritoriu ocupat de la URSS de România condusă de Ion Antonescu, aliată cu Germania nazistă.

Arestat de regimul comunist în 1952 și trimis la Canalul Dunăre – Marea Neagră, el este eliberat în 1954, rearestat în 1959, condamnat la cinci ani închisoare și trimis în lagărul de la Periprava din Delta Dunării de unde a fost eliberat în mai 1964.

După eliberare a fost silit să lucreze ca zidar după care din decembrie 1964 a slujit ca preot la Gărdești, Teleorman, iar din 1970 până în 1978 când s-a pensionat la Răsuceni, Giurgiu.

Valeriu Gafencu a fost membru activ al Mișcării Legionare, iar în timpul rebeliunii din ianuarie 1941 a incitat cu pistolul în mână, elevi din liceele ieșene să se alăture tentativei de lovitură de stat în timpul rebeliunii legionare din 1941, potrivit Institului Național pentru Studierea Holocaustului din România.

În 1941, după interzicerea Mișcării Legionare, a fost condamnat la închisoare pentru că a militat pentru reactivarea acestei mișcări fasciste.

Mircea Vulcănescu, un intelectual public din perioada interbelică, a îndeplinit funcția de sub-secretar de stat la ministerul finanțelor în guvernul condus de Ion Antonescu în perioada 27 ianuarie 1941 – 23 august 1944. El a fost condamnat în 1946 pentru crime de război la o sentință de opt ani temniță grea și a murit în închisoarea Aiud în 1952.

Fiica sa, Maria, a contestat sentința, care a fost anulată în 2017 de Tribunalul București, care a constatat că acest act avea un caracter politic, dar statul a făcut apel și în 2019 și Curtea de Apel București l-a admis printr-o decizie definitivă, ceea ce face ca Mircea Vulcănescu să fie considerat în continuare criminal de război.

Ciște și:

• Mircea Vulcănescu, criminal de război condamnat: răfuială comunistă sau act de justiție?

Mișcarea neolegionară, discursul urii, antisemitismul și apologia fenomenului extremist au escaladat în România în ultimii ani, deși există o lege care interzice acest lucru încă din 2002, ba care chiar a fost consolidată printr-o lege din 2015.

Cu toate acestea, instalarea de monumente care elogiază criminali de război, festivități de comemorare, discursuri publice extremiste și alte forme de manifestare contrare legii au fost ignorate de autorități. 

Acestea au început să se uite atent la fenomen după ce candidatul pro-rus cu discurs legionar, Călin Georgescu, astăzi propunere de premier, a ajuns în turul doi al alegerilor prezidențiale anulate din 24 noiembrie 2024. Curtea Constituțională a anulat, în 6 decembrie, scrutinul de atunci, acuzând vicierea procesului electoral în integralitatea sa.