Cea mai veche dovadă a calendarului mayaş a fost descoperită într-o piramidă din Guatemala / Glifa observată pe fragmente murale datează din secolul al III-lea î.e.n

O glifă reprezentând o zi numită „7 Cerb”, observată pe fragmente murale datând din secolul al III-lea î.e.n. descoperite în interiorul ruinelor unei piramide din Guatemala, constituie cea mai veche utilizare cunoscută a calendarului mayaş, una dintre cele mai renumite reuşite ale acestei culturi antice, relatează Reuters, citată de Agerpres.

Fragmentele au fost găsite în situl arheologic San Bartolo, în jungla din nordul Guatemalei, devenit faimos în 2001 odată cu descoperirea unei camere îngropate ce conţinea picturi murale elaborate şi colorate datând din jurul anului 100 î.e.n. şi reprezentând scene ceremoniale şi mitologice mayaşe, au declarat miercuri cercetătorii.

Aceste fragmente conţinând glifa „7 Cerb” au fost descoperite în interiorul aceleiaşi piramide, Las Pinturas, unde au fost găsite picturile murale realizate mai târziu, încă intacte.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Ca şi în cazul acestei structuri, mayaşii obişnuiau să construiască ceea ce iniţial erau temple de dimensiuni modeste, urmând ca mai apoi să ridice versiuni tot mai mari peste cele existente. Această piramidă a ajuns în cele din urmă la o înălţime de aproximativ 30 de metri.

Glifa descoperită pe fragmentele murale reprezentând ziua „7 Cerb”, una dintre cele 260 de zile purtând nume din calendarul mayaş, include semnul pentru cifra şapte peste conturul capului unui cerb.

Profesorul de artă mezoamericană David Stuart, de la Universitatea din Texas, autorul principal al studiului publicat în jurnalul Science Advances, a descris fragmentele drept „două bucăţi mici de ipsos alb care ar încăpea într-o mână, care au fost odată ataşate de un perete de piatră”.

„Peretele a fost distrus intenţionat de vechii mayaşi când şi-au reconstruit spaţiile ceremoniale – în cele din urmă s-a mărit devenind o piramidă. Cele două piese se potrivesc împreună şi au caligrafie realizată cu vopsea neagră, care începe cu data „7 Cerb”, a precizat Stuart. „Restul este greu de citit”, a adăugat el.

„Tablourile din această fază sunt toate foarte fragmentate, spre deosebire de oricare altele din camera ulterioară, mai faimoasă”, a spus Stuart.

Până în prezent, cea mai veche însemnare definitivă a calendarului mayaş data din secolul I î.e.n.

Calendarul, bazat pe observaţii ale mişcărilor Soarelui, Lunii şi planetelor, includea un ciclu ritual de 260 zile cu nume. Calendarul de 260 de zile, numit tzolk’in, era unul dintre mai multe sisteme mayaşe de calculare a timpului, interdependente, ce includeau de asemenea un an solar de 365 de zile, un sistem mai mare denumit „Numărătoare lungă” şi un sistem lunar.

Calendarul s-a numărat printre realizările unei culturi care a dezvoltat, de asemenea, un sistem de scriere ce cuprinde 800 de glife, cele mai vechi exemple fiind descoperite tot la San Bartolo.

Mayaşii au construit temple, piramide, palate şi observatoare şi au practicat o agricultură sofisticată, fără a folosi unelte metalice sau roata.

San Bartolo a fost un centru regional în timpul perioadei preclasice mayaşe, din jurul 400 î.e.n. până în anul 250 d.e.n. Această perioadă a pus bazele înfloririi culturii mayaşe în timpul
perioadei clasice ulterioare, faimoasă pentru oraşele sale, printre care Tikal din Guatemala, Palenque din Mexic şi Copan din Honduras.

Aproximativ 7.000 de fragmente murale – unele mici cât o unghie şi altele de până la 20×40 cm – au fost aduse la lumină la San Bartolo, un adevărat „puzzle uriaş”, după cum l-a descris profesoara de antropologie Heather Hurst de la Skidmore College din New York, coautoare a studiului.

„7 Cerb” şi alte însemnări observate pe 11 fragmente murale de la San Bartolo analizate în cadrul acestui studiu sugerează existenţa unor convenţii artistice şi de scriere mature la acea vreme în regiune, sugerând că acest calendar era deja utilizat de mulţi ani. „În alte situri vor fi găsite probabil alte exemple, poate chiar exemple anterioare”, a spus Hurst.

„În al doilea rând, tradiţia scriptică reprezentată în aceste 11 fragmente este diversă, expresivă, tehnologia lor pentru pregătirea vopselei şi fluiditatea caligrafică sunt impresionante – tradiţia scrisului şi a artei era bine stabilită”, a adăugat Hurst.

Unele comunităţi mayaşe de astăzi folosesc încă calendarul antic. „Acest sistem calendaristic a durat cel puţin 2.200 de ani fiind menţinut de mayaşi în vremuri marcate de schimbări incredibile, stres şi tragedie”, a spus Stuart.

Sursa foto: Unsplash / Marv Watson