Ce-l așteaptă pe Netanyahu după ce a fost declarat oficial câștigătorul alegerilor din Israel

Premierul israelian Benjamin Netanyahu şi partidul său Likud (dreapta) au câştigat al cincilea mandat în urma alegerilor legislative desfăşurate în Israel, a confirmat joi seară Comisia electorală centrală, după numărarea tuturor voturilor exprimate, transmite dpa, informează Agerpres. Dar la doua zi după alegeri, premierul Netanyahu a fost chemat la Procuratură pentru a da socoteală cu privire la dosarele de corupție deschise de procurorul general al Israelului cu o lună înainte de scrutinul de marți, transmite Folha Online, preluat de Rador.

Likud a obţinut 36 din cele 120 de locuri din Knesset, în timp ce partidului de opoziţie Albastru-Alb, condus de fostul şef de Stat Major Benny Gantz, îi revin 35 de mandate.

Partidul Noua Dreaptă, al actualilor miniştri ai educaţiei, Naftali Bennett, şi justiţiei, Ajelet Schaked, nu a reuşit să treacă pragul electoral de 3,5% din voturi.

Potrivit comisiei electorale, rezultatele definitive vor fi făcute publice la 17 aprilie.

Partidul ultra-ortodox Shas devine a treia formaţiune în Knesset, unde va avea opt deputaţi, cu unul mai mult decât mişcarea religioasă Iudaismul Unit al Torei, care pierde un mandat.

Partidul Muncii şi partidul arab Hadash-Tall au obţinute câte şase mandate, în timp ce Yisrael Beiteinu, formaţiune de extremă dreapta condusă de Avigdor Lieberman, fost ministru al apărării, şi alianţa Dreapta Unită au câştigat câte cinci locuri în legislativ.

Partidul centrist Kulanu, al ministrului de finanţe Moshe Kahlon, partidul de stânga Merez şi lista arabă Ra’am-Balad vor avea câte patru deputaţi în viitorul parlament.

Cu sprijinul partenerilor de coaliţie, Benjamin Netanyahu poate miza pe o majoritate de 65 de locuri în Knesset.

Media din Israel relatase în cursul zilei de joi despre unele probleme tehnice la numărarea voturilor, ceea ce a determinat unele partide dreapta să ceară o renumărare.

Pe de altă parte, Benjamin Netanyahu va trebui să răspundă pentru trei cazuri de corupție  în care este implicat.

Îndată ce a trecut euforia victoriei, viaţa reală a bătut marţi la uşa primului-ministru israelian, Benjamin Netanyahu.
Din cauza alegerilor, primul-ministru îi solicitase procurorului general, Avichai Mandelblit, să „îngheţe” procedurile referitoare la el în cele trei cazuri de corupţie în care este implicat.

Dar avocaţii lui Netanyahu au fost chemaţi de Mandelblit pentru a li se înmâna oficial joi (11 aprilie) dovezile în aceste cazuri, pentru a pregăti apărarea primului-ministru. Potrivit analiştilor, decizia finală a procurorului ar putea surveni peste un an.

Chiar şi după ce a fost pus sub acuzare, Netanyahu nu este obligat să demisioneze – numai dacă va fi condamnat. Dar nu există vreo îndoială, în momentul în care Mandelblit va anunţa acuzaţiile, primului-ministru îi va fi greu să rămână în funcţie.

De aceea, parlamentarul Miki Zohar, din Likud, a solicitat miercuri ca Procuratura „să-şi vină în fire” şi să abandoneze planurile de a-l judeca pe primul-ministru. Potrivit acestuia, poporul i-a acordat un vot de încredere lui Netanyahu, alegându-l pentru a 5-a oară.

„Oamenii sunt suverani şi au votat pentru rămânerea primului-ministru la putere. Ei au decis că aceste cazuri [în care este implicat Netanyahu] nu sunt de natură penală”, a declarat Zohar.

În interviuri recente, Netanyahu a insistat asupra faptului că intenţionează să-l determine pe procurorul general să renunţe la punerea sa sub acuzare.

Dar în urma victoriei şi a consolidării partidului său, primul-ministru ar putea încerca alt gen de subterfugiu pentru a evita legea. Unul dintre ele este aprobarea unei legislaţii controversate, care i-ar oferi imunitate câtă vreme este în funcţie, aşa-numita „Lege Franceză”.

„Noul guvern al lui Netanyahu va avea două obiective principale: să scape de acuzaţii şi să anexeze aşezările Israelului, în colaborare cu administraţia Trump. Acest fapt poate fi sintetizat drept ‘imunitate în schimbul suveranităţii'”, afirmă Aluff Ben, editorialist al cotidianului „Haaretz”, referindu-se la o posibilă negociere cu partidele de extremă-dreapta care propovăduiesc anexarea Cisiordaniei.

Există deja o lege conform căreia parlamentarii pot acorda imunitate unuia dintre ei în cazul în care majoritatea este convinsă de faptul că inculpatul a fost tratat incorect. Dar nu toate partidele s-au angajat să aprobe un asemenea tip de imunitate.

Cele trei anchete penale în care Netanyahu este suspect au fost supranumite cazurile 1000, 2000 şi 4000. Cel dintâi cuprinde acuzaţii conform cărora primul-ministru a primit 132.000 de dolari (505.000 reali) sub formă de cadouri din partea unor prieteni oameni de afaceri, inclusiv trabucuri şi băuturi alcoolice, în schimbul unor avantaje.
Cazul 2000 se referă la schimbul de favoruri cu patronul cotidianului „Yedioth Aharonoth” pentru a i se oferi o acoperire jurnalistică mai blândă.

În cazul 4000, el este acuzat că a patronat legislaţia care oferă avantaje companiei de telecomunicaţii Bezeq în schimbul acoperirii pozitive pe site-ul de ştiri al proprietarului companiei, Walla News.
În cazul în care decizia procurorului va cuprinde acuzaţia de luare de mită – şi nu doar de înşelare a încrederii sau infracţiuni mai mici -, colegii săi de partid îi pot cere demisia în favoarea altui prim-ministru din Likud sau pot convoca noi alegeri.

Pe acest fapt se bazează Albastru şi Alb, partidul clasat pe poziţia a doua în alegeri. „Vom face amară viaţa coaliţiei. Nu vom lăsa la o parte aceste chestiuni juridice”, a declarat Yair Lapid, unul dintre lideri.

Citește și: 

Procurorul general al Israelului, Avichai Mandelbilt, intenționează să-l pună sub acuzare pe Netanyahu pentru corupție/ Premierul israelian: Vânătoare de vrăjitoare pentru a da jos guvernul de dreapta