CCR a respins ultima sesizare a președintelui Iohannis pe legea privind statutul magistraților. Legile Justiției urmează să intre în vigoare

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Curtea Constituțională a respins marți cu 7 voturi ”pentru” și 2 voturi ”împotrivă” ultima sesizare a președintelui Klaus Iohannis pe legea 303/2004 privind statutul magistraților, urmând ca șeful statului să promulge actul normativ, au declarat surse din cadrul CCR pentru G4Media.ro.

Legea 303 face parte din pachetul celor trei legi ale Justiției, modificate de PSD, ALDE, UDMR la finalul anului trecut, fiind ultima care se mai afla în procesul de contestare.

Cele trei legi ale Justiției au fost declarate constituționale, după ce au fost epuizate toate căile de atac.

Legea 304 privind organizarea judiciară a fost promulgată deja de șeful statului, urmând ca și legea privind organizarea CSM și cea privind statutul magistraților să fie, de asemenea, promulgate.

Modificările aduse legilor Justiției au fost practic desființate de Comisia de la Veneția, într-un raport ad-hoc făcut public pe 13 iulie. Comisia a solicitat autorităților de la București să revină asupra modificărilor aduse celor trei acte normative, în special, în ceea ce privește numirea și revocarea procurorilor șefi ai principalelor parchete – DNA, DIICOT și Parchetul general. Instituția a cerut ca în procedură să fie menținut rolul președintelui României și al CSM pentru a echilibra influența ministrului justiției.

Principalele solicitări ale Comisiei de la Veneția în ceea ce privește legile Justiției:

• Reconsiderarea sistemului de numire și demitere a procurorilor de rang înalt cu scopul de a asigura condițiile pentru o procedură neutră de numire / demitere prin menținerea în acest proces a președintelui României și a CSM, cu scopul de a echilibra influența ministrului Justiției
• Abandonarea schemei de pensionare timpurie a magistraților. Reamintim că propunerea PSD ar duce la depopularea masivă a instanțelor, cu efecte majore mai cu seamă la Înalta Curte și Curțile de Apel
• abrogarea sau definirea mai clară a prevederilor care permit procurorilor superiori ierarhic să invalideze, ca neîntemeiate, soluțiile date de procurori care fac dosare
• reexaminarea prevederilor privind revocarea membrilor CSM
• eliminarea restricțiilor propuse pentru limitarea libertății de expresie a judecătorilor și procurorilor
• reconsiderarea înființării unei secții speciale pentru anchetarea magistraților. Recursul la procurori specializați, combinat cu măsuri eficiente de prevenție, este alternativa de dorit
• Completarea prevederilor privind răspunderea materială a magistraților prin statuarea expresă că, în absența relei credințe și/sau a gravei neglijențe, magistrații nu sunt răspunzători pentru pronunțarea unei soluții care a fost infirmata/modificată de instanța de control judiciar; amendarea mecanismului pentru acțiunea în regres de o asa maniera, încât aceasta să aibă loc doar condiționat de prealabila stabilire a răspunderii magistratului în urma/în cadrul unei proceduri disciplinare