BREAKING Elena Udrea și Ioana Băsescu scapă definitiv de dosarul finanțării campaniei prezidenţiale din 2009 / Înalta Curte a respins recursul în casație al DNA formulat după decizia CJUE privind prescripţia / Unul dintre judecători a fost consilierul Alinei Bica

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins definitiv calea extraordinară de atac împotriva deciziei de încetare a procesului penal în dosarul finanţării campaniei electorale a lui Traian Băsescu din 2009, în care au fost judecate Elena Udrea şi Ioana Băsescu. Procesul încetase ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale după aplicarea deciziilor CCR şi ÎCCJ privind prescripţia. Iniţial, în primă instanţă, la Curtea de Apel Bucureşti, Elena Udrea primise 8 ani de detenţie, iar Ioana Băsescu – 5 ani cu executare.

DNA a formulat recurs în casaţie după decizia CJUE din 24 iulie 2023 privind prescripţia potrivit căreia faptele nu se prescriu atât de repede pe cât au decis Curtea Constituțională şi ÎCCJ. Decizia de respingere a recursului în casaţie a fost luată de un complet de judecători format din magistraţii Elena Barbu, Hermina Iancu şi Mihail Udroiu.

Minuta instanței: „Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva deciziei penale nr.232/A din data de 11 iulie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, în dosarul nr.5230/2/2017. Cheltuielile ocazionate de soluţionarea recursului în casaţie formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 noiembrie 2023”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Pe 24 iulie 2023, CJUE a dat verdictul în cauza C-107/23 și a decis că instanțele românești nu trebuie să aplice decizia ÎCCJ de interpretare a deciziilor CCR privind prescripția. Practic, CJUE a spus că instanțele pot aplica deciziile CCR privind prescripția în perioada 2018 – 2022, dar nu pot aplica decizia ÎCCJ care extindea această perioadă până în 2014, pe principiul legii penale mai favorabile. 

Cu alte cuvinte, a decis CJUE, faptele penale se prescriu mai repede doar în perioada 2018 – 2022, ca urmare a deciziilor CCR, nu și în perioada 2014 – 2018, cum decisese ÎCCJ. Doar că instanțele românești au concluzionat că decizia CJUE în cauza C-107/23 se referea doar la procesele de fraudă cu fonduri europene, evaziune fiscală și contrabandă. În cauza C-131/23, CJUE este așteptată să ia o decizie similară și în dosarele de corupție.

Cine sunt judecătorii care au respins recursul în casaţie

Judecătorul Mihail Udroiu a fost promovat recent la Înalta Curte. El a fost consilierul fostei şefe DIICOT, Alina Bica, condamnată definitiv pentru favorizarea infractorului Ovidiu Tender şi fugită în Italia.

Udroiu însuşi a fost vizat de o acuzație de trafic de influenţă, potrivit unui document intern al DNA publicat de fostul jurnalist Robert Turcescu pe blogul lui, în decembrie 2014. Potrivit acestui document, Udroiu ar fi acceptat promisiunea primirii unei excursii în Dubai de la omul de afaceri Bogdan Buzăianu, cunoscut drept cel mai mare „băiat deştept” din Energie. Buzăianu voia de la DIICOT un document legat de dosarul Hidroelectrica pentru a-l folosi în procesul în care contestase decizia companiei de stat de a denunţa contractele cu aşa-zişii băieţi deştepţi din Energie. Până la urmă, DNA a clasat acuzația adusă judecătorului Udroiu.

Judecătorul Mihai Udroiu este cel care a înclinat balanța în complet de divergență și a anulat condamnarea de 8 ani de închisoare pentru o presupusă mită de 4 milioane de euro în cazul fostului președinte al CJ Bihor, Alexandru Kiss. Până la urmă, Kiss a scăpat de dosar ca urmare a aplicării deciziei CCR privind dezincriminarea abuzului în serviciu şi ca urmare a intervenirii prescripţiei.

Judecătoarea Elena Barbu a fost şefă a Curţii de Apel Braşov şi a semnat scrisoarea împotriva magistraţilor care protestau faţă de modificările PSD-ALDE la legile Justiţiei. Ea a fost promovată la ÎCCJ în ianuarie 2020 de către Secţia pentru judecători din vechiul CSM, dominată de judecătoarea Lia Savonea, după ce a fost selectată de o comisie de examinare din care a făcut parte şi fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader. Vezi detalii aici. 

Judecătoarea Elena Barbu a făcut parte din comisiile de examinare prin care gruparea Savonea din vechiul CSM și-a promovat oamenii în funcții de conducere în instanțe. Ea este soţia lui Silviu Barbu, fost magistrat detaşat la MAE şi transferat la Curtea de Apel Bucureşti. Silviu Barbu a judecat unul dintre procesele dintre MAPN şi preşedintele Klaus Iohannis privind prelungirea cu încă un an a mandatului şefului Armatei, generalul Nicolae Ciucă, fost ministru al Apărării. Judecătorul Barbu i-a dat dreptate președintelui Klaus Iohannis.

Judecătoarea Hermina Iancu a refuzat, în trecut, să îl condamne pentru luare de mită pe fostul premier, Adrian Năstase. În dosarul Zambaccian, judecătoarea Hermina Iancu a făcut opinie separată în sensul achitării fostului premier Adrian Năstase pentru acuzația de luare de mită și condamnării lui la doar 3 ani cu suspendare pentru acuzația de șantaj. În apel, la completul de 5 judecători, fostul premier a fost condamnat definitiv şi pentru luare de mită şi a primit 4 ani cu executare. Judecătoarea Iancu a părăsit magistratura în 2012 și s-a făcut notar, însă în 2016 a revenit la ICCJ, la contencios, apoi la Penal.

Context. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis în 11 iulie 2023 încetarea procesului penal faţă de Elena Udrea, fost ministru al Turismului, pentru două infracţiuni de instigare la luare de mită şi cinci infracţiuni de spălare a banilor, şi faţă de Ioana Băsescu, pentru instigare la delapidare şi două infracţiuni de spălare a banilor, în dosarul finanţării campaniei electorale din 2009. Decizia instanţei a venit ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, hotărârea fiind definitivă.

ICCJ a admis în 11 iulie apelurile declarate de inculpaţii Wagner Ioan Silviu, Udrea Elena Gabriela, Băsescu Ioana, Nastasia Gheorghe şi Tarhon Victor împotriva sentinţei penale nr. 45 din 2 martie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I Penală, în dosarul nr. 5230/2/2017.

Astfel, instanţa a desfiinţat, în parte, sentinţa penală atacată şi, rejudecând, a decis încetarea procesului penal faţă de inculpatul Victor Tarhon, pentru luare de mită, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, încetarea procesului penal faţă de inculpata Elena Gabriela Udrea, pentru două infracţiuni de instigare la luare de mită şi cinci infracţiuni de spălare a banilor, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale. De asemenea, a încetat procesul penal faţă de inculpatul Gheorghe Nastasia, pentru luare de mită, tot ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, o decizie similară fiind luată în ceea ce îl priveşte pe Ioan Silviu Wagner, pentru delapidare.

Înalta Curte a stabilit şi încetarea procesului penal faţă de inculpata Ioana Băsescu, pentru o infracţiune de instigare la delapidare şi două infracţiuni de spălare a banilor, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

În schimb, instanţa a menţinut dispoziţia de obligare în solidar a inculpaţilor Ioan Silviu Wagner şi Ioana Băsescu la plata sumei de 119.000 de lei, către partea civilă S.C. OIL TERMINAL S.A., precum şi dispoziţia de confiscare specială de la Elena Udrea a sumelor de 691.029,63 lei, 918.864 lei şi de 305.118 lei. Totodată, ICCJ a menţinut măsurile asigurătorii dispuse în cauză.